So I understand that this meeting was planned, and the slogan was From Was to Still. And I am illustrating Still. Which, of course, I am not agreeing with because, although I am 94, I am not still working. And anybody who asks me, "Are you still doing this or that?" I don't answer because I'm not doing things still, I'm doing it like I always did. I still have -- or did I use the word still? I didn't mean that.
Deci înțeleg că această întâlnire a fost planificată, și deviza era "De la Fusese la Continuă Să Fie" iar eu reprezint partea "Continuă Să Fie" parte cu care, evident, nu sunt de acord, deoarece deși am 94 de ani, nu mai continui să muncesc. Și tuturor ce mă întreabă "Faci în continuare asta sau ailaltă?" nu le răspund, deoarece nu fac nimic în continuare, ci la fel cum am făcut mereu. Continui să am... am folosit cuvântul "continuă"? Nu a fost cu intenție.
(Laughter)
(Râsete)
I have my file which is called To Do. I have my plans. I have my clients. I am doing my work like I always did. So this takes care of my age. I want to show you my work so you know what I am doing and why I am here. This was about 1925. All of these things were made during the last 75 years.
Am un fișier care se numește "De făcut". Am planurile mele. Am clienții mei. Îmi fac treaba la fel cum am făcut-o mereu. Și asta mă ajută să mă descurc cu vârsta. Vreau să vă arăt în ce constă munca mea ca să știți cu ce mă ocup și de ce sunt aici. Era în jurul anului 1925. Toate aceste lucruri au fost create pe parcursul ultimilor 75 de ani.
(Laughter)
(Râsete)
(Applause)
(Aplauze)
But, of course, I'm working since 25, doing more or less what you see here. This is Castleton China. This was an exhibition at the Museum of Modern Art. This is now for sale at the Metropolitan Museum. This is still at the Metropolitan Museum now for sale. This is a portrait of my daughter and myself.
Evident muncesc de la 25 de ani, făcând mai mult sau mai puțin ceea ce puteți vedea aici. Aceasta este Castleton China. Acestea au făcut parte dintr-o expoziție a Muzeului de Artă Modernă. Acestea sunt acum de vânzare la Muzeul Metropolitan. Acestea sunt în continuare de vânzare la Muzeul Metropolitan. Acesta este portretul meu împreună cu fiica mea.
(Applause)
(Aplauze)
These were just some of the things I've made. I made hundreds of them for the last 75 years. I call myself a maker of things. I don't call myself an industrial designer because I'm other things. Industrial designers want to make novel things. Novelty is a concept of commerce, not an aesthetic concept. The industrial design magazine, I believe, is called "Innovation." Innovation is not part of the aim of my work. Well, makers of things: they make things more beautiful, more elegant, more comfortable than just the craftsmen do. I have so much to say. I have to think what I am going to say. Well, to describe our profession otherwise, we are actually concerned with the playful search for beauty. That means the playful search for beauty was called the first activity of Man. Sarah Smith, who was a mathematics professor at MIT, wrote, "The playful search for beauty was Man's first activity -- that all useful qualities and all material qualities were developed from the playful search for beauty." These are tiles. The word, "playful" is a necessary aspect of our work because, actually, one of our problems is that we have to make, produce, lovely things throughout all of life, and this for me is now 75 years.
Acestea sunt câteva dintre lucrurile pe care le-am creat. Am creat sute de astfel de obiecte în ultimii 75 de ani. Mă consider un creator de obiecte. Nu mă consider un designer industrial, deoarece sunt altceva. Designerii industriali vor să creeze lucruri noi. Noutatea este un concept comercial, nu unul estetic. Revista dedicată designului industrial se numește, cred, "Inovația" Inovația nu face însă parte din scopul muncii mele. Ei bine, creatorii de lucruri: ei creează într-un fel mai frumos, mai elegant, mai comfortabil decât o fac meșteșugarii. Am atât de multe de spus. Trebuie să mă decid ce voi spune. Ei bine, ca să descriu meseria noastră într-un alt mod, suntem în realitate preocupați de căutarea ludică a frumuseții. Căutarea ludică a frumuseții era denumita prima activitate a omului. Sarah Smith, care era profesor de matematică la MIT, scria "Căutarea ludică a frumuseții a fost prima activitate a Omului" și toate calitățile folositoare și toate calitățile de substanță s-au dezvoltat pornind de la căutarea ludică a frumuseții." Acestea sunt dale. Cuvântul, "ludicul" este un aspect necesar al muncii noastre deoarece, de fapt, una dintre problemele cu care ne confruntăm este că trebuie să creem, să producem lucruri drăgălașe pe întreg parcursul vieții noastre, iar asta pentru mine înseamna acum 75 de ani.
So how can you, without drying up, make things with the same pleasure, as a gift to others, for so long? The playful is therefore an important part of our quality as designer. Let me tell you some about my life. As I said, I started to do these things 75 years ago. My first exhibition in the United States was at the Sesquicentennial exhibition in 1926 -- that the Hungarian government sent one of my hand-drawn pieces as part of the exhibit. My work actually took me through many countries, and showed me a great part of the world. This is not that they took me -- the work didn't take me -- I made the things particularly because I wanted to use them to see the world. I was incredibly curious to see the world, and I made all these things, which then finally did take me to see many countries and many cultures. I started as an apprentice to a Hungarian craftsman, and this taught me what the guild system was in Middle Ages.
Și atunci cum poți, fără să secătuiești. să creezi obiecte cu aceeași plăcere, ca un dar pentru ceilalți, pentru atât de mult timp? Ludicul este deci o parte importantă a condiției noastre de designer. Permiteți-mi să vă povestesc câte ceva despre viața mea. Așa cum spuneam, am început să fac aceste obiecte acum 75 de ani. Prima mea expoziție în Statele Unite a fost la Expoziția Sesquicentennial din 1926 guvernul Ungar trimisese una dintre piesele pictate de mine să participe la expoziție. Munca mea m-a purtat prin multe țări, și mi-a dezvăluit o mare parte a lumii. Nu e vorba că m-a dus, nu munca mea m-a dus, Am creat aceste lucruri special deoarece vroiam să mă folosesc de ele pentru a vedea lumea. Eram incredibil de curioasă să văd lumea și am făcut toate aceste obiecte care într-un final chiar m-au dus să văd multe țări și multe culturi. Am început ca și ucenic la un meșteșugar Ungar, și așa am învățat cum era format sistemul breslelor din Evul Mediu.
The guild system: that means when I was an apprentice, I had to apprentice myself in order to become a pottery master. In my shop where I studied, or learned, there was a traditional hierarchy of master, journeyman and learned worker, and apprentice, and I worked as the apprentice. The work as an apprentice was very primitive. That means I had to actually learn every aspect of making pottery by hand. We mashed the clay with our feet when it came from the hillside. After that, it had to be kneaded. It had to then go in, kind of, a mangle. And then finally it was prepared for the throwing. And there I really worked as an apprentice. My master took me to set ovens because this was part of oven-making, oven-setting, in the time. And finally, I had received a document that I had accomplished my apprenticeship successfully, that I had behaved morally, and this document was given to me by the Guild of Roof-Coverers, Rail-Diggers, Oven-Setters, Chimney Sweeps and Potters.
Sistemul breslelor: atunci când eram ucenic, am fost nevoită să devin și eu învățăcel pentru a deveni maestru olar. În atelierul în care am studiat, sau învățat, exista o ierarhie tradițională începând cu maestrul, breslasul și calfa și apoi ucenicul, iar eu munceam ca și ucenic. Munca de ucenic era foarte primitivă. Trebuia la propriu să învăț fiecare aspect al fabricării ceramicii de mână. Zdrobeam argila cu picioarele când era adusă de pe coama dealului. După aceea, trebuia să fie plămădită. Trebuia să intru în ea și într-un fel să o amestec. Și într-un final era pregătită să fie frământată. Acolo am lucrat cu adevărat ca ucenic. Maestrul meu m-a luat să pregătim cuptoare deoarece era partea procesului de facere și pregătire a cuptorului, la acel moment. În cele din urmă am primit un document cum că mi-am îndeplinit ucenicia cu succes, că am dovedit un comportament moral, iar acest document mi-a fost eliberat de către Breasla Țiglarilor, Săpătorilor, Sobarilor Coșarilor și Olarilor.
(Laughter)
(Râsete)
I also got at the time a workbook which explained my rights and my working conditions, and I still have that workbook. First I set up a shop in my own garden, and made pottery which I sold on the marketplace in Budapest. And there I was sitting, and my then-boyfriend -- I didn't mean it was a boyfriend like it is meant today -- but my boyfriend and I sat at the market and sold the pots. My mother thought that this was not very proper, so she sat with us to add propriety to this activity.
Am primit de asemenea un caiet de lucru care îmi explica drepturile și condițiile de muncă, caiet pe care înca îl mai am. La început am înființat un atelier în grădina mea proprie, și am creat obiecte de ceramică pe care le vindeam la piață în Budapesta. Și iată-mă stând acolo, și iubitul meu de pe atunci -- iubit nu în sensul în care se folosește astăzi-- dar iubitul meu și cu mine stăteam la piață și vindeam ceramică. Mama mea credea că nu prea era cuviincios, așa că stătea și ea cu noi să dea decență acestei activități.
(Laughter)
(Râsete)
However, after a while there was a new factory being built in Budapest, a pottery factory, a large one. And I visited it with several ladies, and asked all sorts of questions of the director. Then the director asked me, why do you ask all these questions? I said, I also have a pottery. So he asked me, could he please visit me, and then finally he did, and explained to me that what I did now in my shop was an anachronism, that the industrial revolution had broken out, and that I rather should join the factory. There he made an art department for me where I worked for several months. However, everybody in the factory spent his time at the art department. The director there said there were several women casting and producing my designs now in molds, and this was sold also to America.
Totuși, după un timp s-a construit o nouă fabrică în Budapesta. o fabrică de ceramică, una mare. M-am dus în vizită împreună cu câteva doamne și i-am pus tot felul de întrebări directorului. Atunci directorul m-a întrebat: "de ce îmi pui toate întrebările astea?" și i-am răspuns că și eu am un atelier de olărit. M-a întrebat dacă poate să mă viziteze și într-un final a venit, și mi-a explicat că felul în care munceam în atelierul meu era anacronic, că revoluția industrială a explodat. și că ar trebui să mă angajez la fabrică. A creat un departament de creație pentru mine în care am muncit câteva luni. Însă, toată lumea din fabrică își petrecea timpul la departamentul de creație. Directorul mi-a spus că erau câteva femei la turnătorie și care produceau modelele acum în forme ce erau vândute în America.
I remember that it was quite successful. However, the director, the chemist, model maker -- everybody -- concerned himself much more with the art department -- that means, with my work -- than making toilets, so finally they got a letter from the center, from the bank who owned the factory, saying, make toilet-setting behind the art department, and that was my end. So this gave me the possibility because now I was a journeyman, and journeymen also take their satchel and go to see the world. So as a journeyman, I put an ad into the paper that I had studied, that I was a down-to-earth potter's journeyman and I was looking for a job as a journeyman. And I got several answers, and I accepted the one which was farthest from home and practically, I thought, halfway to America.
Îmi amintesc că a fost chiar de succes. Cu toate acestea directorul, chimistul, turnătorul, toată lumea, se preocupau mult mai mult de departamentul de creație deci cu munca mea, decât cu înființarea de toalete, așa că la un moment dat am primit o scrisoare de la centru, de la banca ce deținea fabrica, spunând să punem scaunele de toaletă înaintea departamentului de creație și acesta a fost sfârșitul muncii mele acolo. Asta mi-a oferit posibilitatea, acum fiind breslaș, și chiar și breslașii își iau tălpășița și merg să vadă lumea. Breslaș fiind, am dat anunț la ziar că aveam studii, că eram un breslaș olar cu picioarele pe pământ în căutarea unui loc de muncă. Am primit câteva răspunsuri și am acceptat oferta care era cel mai departe de casă și practic, m-am gandit, la jumatatea drumului spre America.
And that was in Hamburg. Then I first took this job in Hamburg, at an art pottery where everything was done on the wheel, and so I worked in a shop where there were several potters. And the first day, I was coming to take my place at the turntable -- there were three or four turntables -- and one of them, behind where I was sitting, was a hunchback, a deaf-mute hunchback, who smelled very bad. So I doused him in cologne every day, which he thought was very nice, and therefore he brought bread and butter every day, which I had to eat out of courtesy. The first day I came to work in this shop there was on my wheel a surprise for me. My colleagues had thoughtfully put on the wheel where I was supposed to work a very nicely modeled natural man's organs. (Laughter) After I brushed them off with a hand motion, they were very -- I finally was now accepted, and worked there for some six months. This was my first job. If I go on like this, you will be here till midnight.
Era în Hamburg. Apoi am primit primul loc de muncă în Hamburg, la un atelier de ceramică unde totul se făcea folosind roata, și am muncit împreună cu alți câțiva olari. În prima zi, venind să îmi ocup locul la placa turnantă, erau 3 sau 4 plăci turnante - și lângă una dintre ele, în spatele căreia stăteam eu, era un cocoșat, un cocoșat surdo-mut, care mirosea foarte urât. Așa că îl acopeream cu apă de colonie în fiecare zi, iar lui i se părea un gest frumos, așa că aducea pâine și unt zilnic, pe care trebuia să le mănânc din curtoazie. În prima zi în care m-am dus la muncă în acel atelier mă aștepta o surpriză pe roata mea. Colegii mei grijulii puseseră pe roata la care se presupunea că voi munci un organ masculin foarte frumos modelat. (Râsete) După ce i-am alungat cu o mișcare a mâinii, au fost foarte surprinși am fost în sfârșit acceptată și am muncit acolo aproximativ 6 luni. Acela a fost primul meu loc de muncă. Continuând în stilul acesta, veți sta aici până la miezul nopții.
(Laughter)
(Râsete)
(Applause)
(Aplauze)
So I will try speed it up a little
Așa că o să încerc să accelerez un pic
(Laughter)
(Râsete)
Moderator: Eva, we have about five minutes.
Moderatorul: Eva, mai avem aproximativ 5 minute.
(Laughter)
(Râsete)
Eva Zeisel: Are you sure?
Eva Zeisel: Ești sigur?
Moderator: Yes, I am sure.
Moderatorul: Da, sunt sigur.
EZ: Well, if you are sure, I have to tell you that within five minutes I will talk very fast. And actually, my work took me to many countries because I used my work to fill my curiosity. And among other things, other countries I worked, was in the Soviet Union, where I worked from '32 to '37 -- actually, to '36. I was finally there, although I had nothing to do -- I was a foreign expert. I became art director of the china and glass industry, and eventually under Stalin's purges -- at the beginning of Stalin's purges, I didn't know that hundreds of thousands of innocent people were arrested. So I was arrested quite early in Stalin's purges, and spent 16 months in a Russian prison. The accusation was that I had successfully prepared an Attentat on Stalin's life. This was a very dangerous accusation. And if this is the end of my five minutes, I want to tell you that I actually did survive, which was a surprise. But since I survived and I'm here, and since this is the end of the five minutes, I will --
EZ: Atunci, dacă ești sigur, Trebuie să vă anunț că pe parcursul celor 5 minute voi vorbi foarte repede. De fapt, munca m-a dus prin multe țări deoarece m-am folosit de ea ca să îmi satisfac curiozitatea Și printre alte lucruri și alte țări în care am muncit, s-a numărat și Uniunea Sovietică, unde am muncit între '32 si '37, de fapt '36. Am ajuns într-un final, deși nu aveam nimic de făcut - am ajuns să fiu expert extern. Am devenit directorul de creație al industriei de porțelan și sticlă și într-un final și sub epurarea stalinista, la începutul epurărilor staliniste, nu știam că sute de mii de oameni inocenți erau arestați Așa că am fost arestată chiar la începutul epurărilor, și am petrecut 16 luni într-o închisoare rusească. Acuzația era că am pregătit cu succes un atentat la viața lui Stalin. Era o acuzație foarte periculoasă. Și dacă acesta este finalul celor 5 minute, vreau să vă spun că de fapt am supraviețuit, ceea ce a fost o surpriză. Dar dacă tot am supraviețuit și mă aflu aici, și de vreme ce acesta este finalul celor 5 minute, voi
Moderator: Tell me when your last trip to Russia was. Weren't you there recently?
Moderatorul: Spune-mi când ai fost în ultima excursie în Rusia Nu ai fost acolo de curând?
EZ: Oh, this summer, in fact, the Lomonosov factory was bought by an American company, invited me. They found out that I had worked in '33 at this factory, and they came to my studio in Rockland County, and brought the 15 of their artists to visit me here. And they invited myself to come to the Russian factory last summer, in July, to make some dishes, design some dishes. And since I don't like to travel alone, they also invited my daughter, son-in-law and granddaughter, so we had a lovely trip to see Russia today, which is not a very pleasant and happy view. Here I am now, if this is the end? Thank you.
EZ: O, de fapt chiar vara aceasta, fabrica (neinteligibil) ce a fost cumpărată de către o companie americană, mi-a facut o invitație Au aflat că am lucrat în această fabrică în '33 așa că au venit la studioul meu din ținutul Rockland, și au adus 15 dintre artiștii cu care lucrează să mă viziteze. M-au invitat să fac o vizită fabricii rusești vara trecută. în iulie, să fac niște farfurii, să le creez. Și cum nu îmi place să călătoresc singură, i-au invitat de asemenea pe fiica mea, pe ginerele și nepoata mea, așa că am avut împreună o excursie minunată în Rusia de astăzi. ceea ce nu este o imagine prea plăcută și fericită. Și iată-mă acum, este acesta sfârșitul? Mulțumesc.
(Applause)
(Aplauze)