A mosquito lands on your arm, injects its chemicals into your skin, and begins to feed. You wouldn’t even know it was there, if not for the red lump that appears, accompanied by a telltale itch. It’s a nuisance, but that bump is an important signal that you’re protected by your immune system, your body’s major safeguard against infection, illness, and disease.
Un țânțar aterizează pe brațul tău, își injectează chimicalele în pielea ta, și începe să se hrănească. Nici măcar nu ai ști că a fost acolo dacă nu ar apărea umflătura roșie, împreună cu o mâncărime ce indică asta. E o neplăcere, însă acea umflătură este un semnal important că ești protejat de către sistemul tău imunitar, cea mai importantă formă de protecție împotriva infecțiilor și bolilor.
This system is a vast network of cells, tissues, and organs that coordinate your body’s defenses against any threats to your health. Without it, you’d be exposed to billions of bacteria, viruses, and toxins that could make something as minor as a paper cut or a seasonal cold fatal.
Acest sistem este o rețea vastă de celule, țesuturi și organe ce coordonează mecanismele de apărare împotriva amenințărilor la sănătatea ta. Fără el, ai fi expus la miliarde de bacterii, virusuri și toxine, ce ar face ca ceva minor precum o tăietură de hârtie sau o răceală să fie fatale.
The immune system relies on millions of defensive white blood cells, also known as leukocytes, that originate in our bone marrow. These cells migrate into the bloodstream and the lymphatic system, a network of vessels which helps clear bodily toxins and waste. Our bodies are teeming with leukocytes: there are between 4,000 and 11,000 in every microliter of blood.
Sistemul imunitar se bazează pe milioane de globule albe defensive, știute și sub numele de leucocite, care își au originea în măduva osoasă. Aceste celule migrează în sânge și în sistemul limfatic, o rețea de vase care ajută corpul să se curețe de toxine și deșeuri. Corpurile noastre sunt pline de leucocite: între 4.000 și 11.000 în fiecare microlitru de sânge.
As they move around, leukocytes work like security personnel, constantly screening the blood, tissues, and organs for suspicious signs. This system mainly relies on cues called antigens. These molecular traces on the surface of pathogens and other foreign substances betray the presence of invaders. As soon as the leukocytes detect them, it takes only minutes for the body’s protective immune response to kick in.
În timp ce se mișcă, leucocitele lucrează precum personalul de securitate, verificând constant sângele, țesuturile și organele de semne suspicioase. Acest sistem se bazează în principal pe semne numite antigeni. Aceste urme moleculare de pe suprafața patogenilor și a altor substanțe străine trădează prezența invadatorilor. De îndată ce leucocitele le detectează durează doar câteva minute până când sistemul imunitar răspunde.
Threats to our bodies are hugely variable, so the immune response has to be equally adaptable. That means relying on many different types of leukocytes to tackle threats in different ways.
Amenințările corpului nostru variază enorm, așa că reacția imună trebuie să fie la fel de adaptabilă. Asta înseamnă să se bazeze pe diferite tipuri de leucocite ca să se ocupe de pericole în moduri diferite.
Despite this diversity, we classify leukocytes in two main cellular groups, which coordinate a two-pronged attack. First, phagocytes trigger the immune response by sending macrophages and dendritic cells into the blood. As these circulate, they destroy any foreign cells they encounter, simply by consuming them. That allows phagocytes to identify the antigen on the invaders they just ingested and transmit this information to the second major cell group orchestrating the defense, the lymphocytes.
În ciuda acestei diversități, clasificăm leucocitele în două grupuri celulare principale, care coordonează un atac din două părți. Mai întâi, fagocitele declanșează reacția imună trimițând macrofage și celule dendritice în sânge. În timp ce circulă, distrug orice celulă străină pe care o întâlnesc, pur și simplu consumându-le. Asta permite fagocitelor să identifice antigenul de pe invadatorii pe care tocmai i-au ingerat și să transmită informația celui de-al doilea grup major de celule care orchestrează apărarea,
A group of lymphocyte cells called T-cells go in search of infected body cells and swiftly kill them off. Meanwhile, B-cells and helper T-cells use the information gathered from the unique antigens to start producing special proteins called antibodies. This is the pièce de résistance: Each antigen has a unique, matching antibody that can latch onto it like a lock and key, and destroy the invading cells. B-cells can produce millions of these, which then cycle through the body and attack the invaders until the worst of the threat is neutralized.
limfocitele. Un grup de limfocite numit celulele T caută celule infectate și le distruge rapid. Între timp, limfocitele B și limfocitele T helper folosesc informația culeasă de la antigenii unici ca să înceapă să producă proteine speciale numite anticorpi. Asta este cireașa de pe tort: Fiecare antigen are un anticorp pereche unic care se poate atașa de el ca un lacăt și o cheie, și poate distruge celulele invadatoare. Celulele B pot produce milioane din acestea, care apoi umblă prin corp și atacă invadatorii
While all of this is going on, familiar symptoms, like high temperatures and swelling, are actually processes designed to aid the immune response. A warmer body makes it harder for bacteria and viruses to reproduce and spread because they’re temperature-sensitive. And when body cells are damaged, they release chemicals that make fluid leak into the surrounding tissues, causing swelling. That also attracts phagocytes, which consume the invaders and the damaged cells.
până când ce e mai rău din pericol e neutralizat. În timp ce au loc toate acestea, simptome familiare, precum temperatura ridicată și umflăturile, sunt de fapt procese construite să ajute reacția imună. Un corp mai cald îngreunează reproducerea și răspândirea bacteriilor pentru că sunt sensibile la temperatură. Și când celulele sunt deteriorate, eliberează substanțe chimice care fac ca fluidul să se scurgă în țesuturile din jur cauzând umflături. Asta de asemenea atrage fagocite,
Usually, an immune response will eradicate a threat within a few days. It won’t always stop you from getting ill, but that’s not its purpose. Its actual job is to stop a threat from escalating to dangerous levels inside your body. And through constant surveillance over time, the immune system provides another benefit: it helps us develop long-term immunity. When B- and T-cells identify antigens, they can use that information to recognize invaders in the future. So, when a threat revisits, the cells can swiftly deploy the right antibodies to tackle it before it affects any more cells. That’s how you can develop immunity to certain diseases, like chickenpox.
care consumă invadatorii și celulele deteriorate. De obicei, o reacție imună eradichează un pericol în câteva zile. Nu va împiedica mereu îmbolnăvirea dar nu ăsta e scopul său. Treaba ei de fapt e să oprească primejdia să ajungă la niveluri periculoase în corpul tău. Iar prin supraveghere constantă de-a lungul timpului, sistemul imunitar asigură un alt beneficiu: ne ajută să dezvoltăm imunitate pe termen lung. Când celulele B și T identifică antigeni, pot folosi această informație ca să recunoască invadatorii în viitor. Astfel, când o amenințare reapare, celulele lansează rapid anticorpii corecți ca să se ocupe de ea înainte să mai afecteze alte celule.
It doesn’t always work so well. Some people have autoimmune diseases, which trick the immune system into attacking the body’s own perfectly healthy cells. No one knows exactly what causes them, but these disorders sabotage the immune system to varying degrees, and underlie problems like arthritis, Type I diabetes, and multiple sclerosis.
Așa poți dezvolta imunitate față de anumite boli, precum varicela. Nu funcționează mereu așa de bine. Unii oameni au boli autoimune, care păcălesc sistemul imunitar să atace celulele perfect sănătoase ale corpului. Nimeni nu știe exact ce anume le cauzează, dar aceste boli sabotează sistemul imunitar în grade diferite, și stau la baza unor probleme precum artrita, diabetul de tip I,
For most individuals, however, a healthy immune system will successfully fight off an estimated 300 colds and innumerable other potential infections over the course of a lifetime. Without it, those threats would escalate into something far more dangerous. So the next time you catch a cold or scratch a mosquito bite, think of the immune system. We owe it our lives.
și scleroză multiplă. Pentru cei mai mulți oameni, oricum, un sistem imunitar sănătos va reuși să lupte împotriva a circa 300 de răceli și nenumărate alte infecții potențiale în cursul unei vieți. Fără el, aceste amenințări ar deveni ceva mult mai periculos. Așa că data viitoare când răcești sau te scarpini de la o mușcătură de țânțar, gândește-te la sistemul imunitar.