Way before the first selfie, the ancient Greeks and Romans had a myth about someone a little too obsessed with his own image. In one telling, Narcissus was a handsome guy wandering the world in search of someone to love. After rejecting a nymph named Echo, he caught a glimpse of his own reflection in a river, and fell in love with it. Unable to tear himself away, Narcissus drowned. A flower marked the spot of where he died, and we call that flower the Narcissus.
Cu mult înaintea primului selfie, anticii greci şi romani aveau un mit despre cineva puţin cam obsedat de propria imagine. Într-o povestire, Narcis era un tip atrăgător care îşi căuta perechea prin lume. După ce a respins-o pe nimfa Echo, şi-a văzut propria reflexie în râu, şi s-a îndrăgostit de ea. Incapabil să se despartă de ea, Narcis s-a înecat. O floare a crescut în locul în care a murit, numită Narcisă.
The myth captures the basic idea of narcissism, elevated and sometimes detrimental self-involvement. But it's not just a personality type that shows up in advice columns. It's actually a set of traits classified and studied by psychologists. The psychological definition of narcissism is an inflated, grandiose self-image. To varying degrees, narcissists think they're better looking, smarter, and more important than other people, and that they deserve special treatment. Psychologists recognize two forms of narcissism as a personality trait: grandiose and vulnerable narcissism. There's also narcissistic personality disorder, a more extreme form, which we'll return to shortly.
Mitul surprinde ideea principală a narcisismului, preocuparea de sine exagerată şi uneori defavorabilă. Dar narcisismul nu este doar un tip de personalitate. Este un set de trăsături clasificate şi studiate de psihologi. Definiţia narcisismului e imaginea de sine gonflată şi grandioasă. Narcisiştii se cred mai arătoşi, mai deştepţi şi mai importanţi decât alţi oameni, şi cred că merită un tratament special. Psihologii recunosc două forme de narcisism: cel grandios şi cel vulnerabil. Mai există şi tulburarea de personalitate narcisică, o formă extremă, asupra căreia vom reveni.
Grandiose narcissism is the most familiar kind, characterized by extroversion, dominance, and attention seeking. Grandiose narcissists pursue attention and power, sometimes as politicians, celebrities, or cultural leaders. Of course, not everyone who pursues these positions of power is narcissistic. Many do it for very positive reasons, like reaching their full potential, or helping make people's lives better. But narcissistic individuals seek power for the status and attention that goes with it.
Narcisistul grandios e cel mai des întâlnit, caracterizat de extroversiune, dominanţă, şi doritor de atenţie. Narcisiştii grandioşi caută atenţie şi putere, uneori ca politicieni, celebrităţi, sau lideri culturali. Bineînţeles, nu toţi cei care caută aceste poziţii de putere sunt narcisişti. Mulţi au motive pozitive, precum atingerea potenţialului, sau ca să îmbunătăţească vieţile oamenilor. Dar narcisiştii caută puterea pentru statut şi atenţia pe care o primesc.
Meanwhile, vulnerable narcissists can be quiet and reserved. They have a strong sense of entitlement, but are easily threatened or slighted.
Pe de altă parte, narcisiştii vulnerabili sunt tăcuţi şi rezervaţi. Au un puternic simţ de îndreptăţire, dar se simt ușor ameninţaţi şi desconsideraţi.
In either case, the dark side of narcissism shows up over the long term. Narcissists tend to act selfishly, so narcissistic leaders may make risky or unethical decisions, and narcissistic partners may be dishonest or unfaithful. When their rosy view of themselves is challenged, they can become resentful and aggressive. It's like a disease where the sufferers feel pretty good, but the people around them suffer.
În ambele cazuri, partea întunecată a narcisismulul îşi face apariţia. Narcisiştii acţionează egoist, deci liderii narcisişti iau decizii riscante şi lipsite de etică, iar partenerii narcisişti sunt necinstiţi sau infideli. Când propria imagine este pusă sub semnul întrebării, devin ofensaţi şi agresivi. Este precum o boală în care bolnavii se simt bine, dar cei din jurul lor suferă.
Taken to the extreme, this behavior is classified as a psychological disorder called narcissistic personality disorder. It affects one to two percent of the population, more commonly men. It is also a diagnosis reserved for adults. Young people, especially children, can be very self-centered, but this might just be a normal part of development. The fifth edition of the American Psychiatric Association's Diagnostic and Statistical Manual describes several traits associated with narcissistic personality disorder. They include a grandiose view of oneself, problems with empathy, a sense of entitlement, and a need for admiration or attention. What makes these trait a true personality disorder is that they take over people's lives and cause significant problems. Imagine that instead of caring for your spouse or children, you used them as a source of attention or admiration. Or imagine that instead of seeking constructive feedback about your performance, you instead told everyone who tried to help you that they were wrong.
La extremă, comportamentul lor e considerat o tulburare psihică numită tulburare de personalitate narcisică. Aceasta afectează 1-2% din populaţie, mai des bărbaţii. De asemenea, este un diagnostic aplicabil doar adulţilor. Copiii pot fi foarte egocentrici, dar acest lucru poate fi doar o etapă de dezvoltare normală. Ediţia a cincea a Manualului de Diagnostic şi Statistică al Asociației Americane de Psihiatrie descrie câteva trăsături asociate acestei tulburări de personalitate. Printre ele se numără o imagine de sine grandioasă, probleme legate de empatie, un simţ de îndreptăţire şi nevoia de admiraţie sau atenţie. Aceste trăsături devin o tulburare de personalitate deoarece preiau controlul în vieţile oamenilor şi cauzează probleme. În loc să aibă grijă de propria familie, o folosesc ca pe o sursă de atenţie sau admiraţie. Sau în loc să caute un feedback constructiv, le spun celor care vor să-i ajute că se înşală.
So what causes narcissism? Twin studies show a strong genetic component, although we don't know which genes are involved. But environment matters, too. Parents who put their child on a pedestal can foster grandiose narcissism. And cold, controlling parents can contribute to vulnerable narcissism.
Ce anume cauzează narcisismul? Studiile pe gemeni indică o influenţă genetică clară, cu toate că nu se ştie exact care gene sunt implicate. Dar şi mediul înconjurător contează. Părinţii care-şi pun copiii pe un piedestal hrănesc narcisismul grandios. Părinţii distanţi şi dominanţi îl stimulează pe cel vulnerabil.
Narcissism also seems to be higher in cultures that value individuality and self-promotion. In the United States, for example, narcissism as a personality trait has been rising since the 1970s, when the communal focus of the 60s gave way to the self-esteem movement and a rise in materialism. More recently, social media has multiplied the possibilities for self-promotion, though it's worth noting that there's no clear evidence that social media causes narcissism. Rather, it provides narcissists a means to seek social status and attention.
Narcisismul este mai des întâlnit în culturile care preţuiesc individualismul şi auto-promovarea. De exemplu, în Statele Unite, narcisismul este în creştere începând cu anii '70, din cauza unei preocupări comune a anilor '60 care a dat naştere mişcării stimei de sine şi promovării materialismului. În ultimii ani, mass-media a înmulţit posibilităţile de auto-promovare, cu toate că nu există dovezi clare că acestea provoacă narcisismul. Mai degrabă le oferă narcisiştilor un mijloc de a căuta atenţia şi statutul. Pot narcisiştii să-şi îmbunătăţească aceste trăsături negative?
So can narcissists improve on those negative traits? Yes! Anything that promotes honest reflection on their own behavior and caring for others, like psychotherapy or practicing compassion towards others, can be helpful. The difficulty is it can be challenging for people with narcissistic personality disorder to keep working at self-betterment. For a narcissist, self-reflection is hard from an unflattering angle.
Da! Orice metodă care-i ajută să-şi vadă onest comportamentul şi să se preocupe de cei din jur, precum psihoterapia sau practicarea compasiunii, pot fi de folos. Totuşi, poate fi dificil pentru cei cu tulburare de personalitate narcisică să-şi îmbunătăţească comportamentul. O imagine de sine defavorabilă e greu de acceptat pentru un narcisist.