One of the first patients I had to see as a pediatrician was Sol, a beautiful month-old baby who was admitted with signs of a severe respiratory infection. Until then, I had never seen a patient worsen so fast. In just two days she was connected to a respirator and on the third day she died. Sol had whooping cough. After discussing the case in the room and after a quite distressing catharsis, I remember my chief resident said to me, "Okay, take a deep breath. Wash your face. And now comes the hardest part: We have to go talk to her parents." At that time, a thousand questions came to mind, from, "How could a one-month-old baby be so unfortunate?" to, "Could we have done something about it?"
Unul dintre primii mei pacienți ca medic pediatru a fost Sol, un bebeluș frumos de o lună care fusese internat pentru o infecție respiratorie severă. Până atunci nu mai văzusem un pacient a cărui stare să se degradeze aşa rapid. În doar două zile a fost pe respiraţie artificială, iar în a treia a murit. Sol avusese tuse convulsivă. După ce am discutat cazul în sală și după o descărcare destul de dureroasă, mi-l amintesc pe șeful rezidenților spunând: „Respiră adânc, spală-te pe față. Acum vine partea cea mai grea: Trebuie să anunţăm părinții.” Aveam o mie de întrebări în minte, de la „cum poate un bebeluș de o lună să aibă o soartă atât de nefericită?” până la „am fi putut face ceva pentru a evita asta?”
Before vaccines existed, many infectious diseases killed millions of people per year. During the 1918 flu pandemic 50 million people died. That's greater than Argentina's current population. Perhaps, the older ones among you remember the polio epidemic that occurred in Argentina in 1956. At that time, there was no vaccine available against polio. People didn't know what to do. They were going crazy. They would go painting trees with caustic lime. They'd put little bags of camphor in their children's underwear, as if that could do something. During the polio epidemic, thousands of people died. And thousands of people were left with very significant neurological damage. I know this because I read about it, because thanks to vaccines, my generation was lucky to not live through an epidemic as terrible as this.
Înainte de existența vaccinurilor, multe dintre bolile infecțioase omorau milioane de oameni pe an. În timpul pandemiei de gripă din 1918 au murit 50 de milioane de persoane. Mai mult decât populația Argentinei de acum. Poate cei mai în vârstă își amintesc epidemia de poliomielită din Argentina, din 1956. În acel moment nu exista un vaccin împotriva poliomielitei. Oamenii nu știau ce să facă. Erau înnebuniți. Se duceau să dea copacii cu var. Puneau săculeți de camfor în hainele copiilor ca și cum asta ar fi ajutat cu ceva. În timpul epidemiei de polio, au murit mii de oameni. Alte mii au rămas cu probleme neurologice foarte grave. Eu știu pentru că am citit despre asta, fiindcă datorită vaccinurilor, generația mea a avut norocul să nu trăiască o epidemie atât de îngrozitoare ca aceea.
Vaccines are one of the great successes of the 20th century's public health. After potable water, they are the interventions that have most reduced mortality, even more than antibiotics. Vaccines eradicated terrible diseases such as smallpox from the planet and succeeded in significantly reducing mortality due to other diseases such as measles, whooping cough, polio and many more.
Vaccinurile sunt unul dintre marile succese ale sănătății publice din secolul 20. După apa potabilă, sunt realizările care au redus cel mai mult mortalitatea, mai mult chiar decât antibioticele. Vaccinurile au eradicat de pe planetă o boală îngrozitoare ca variola, și au ajutat la diminuarea puternică a mortalității altor boli, ca pojarul, tusea convulsivă, polio și multe altele.
All these diseases are considered vaccine-preventable diseases. What does this mean? That they are potentially preventable, but in order to be so, something must be done. You need to get vaccinated. I imagine that most, if not all of us here today, received a vaccine at some point in our life. Now, I'm not so sure that many of us know which vaccines or boosters we should receive after adolescence. Have you ever wondered who we are protecting when we vaccinate? What do I mean by that? Is there any other effect beyond protecting ourselves?
Toate aceste boli fac parte din grupul numit: boli ce pot fi prevenite prin vaccinare. Ce înseamnă asta? Că există posibilitatea de a le preveni, dar pentru asta ceva trebuie făcut. Trebuie să te vaccinezi. Cred că majoritatea, dacă nu toți de aici, am fost vaccinați la un moment dat în viață. Acum, nu sunt la fel de sigură că mulți dintre noi știu ce vaccinuri ar trebui să primim după adolescență. V-ați întrebat vreodată pe cine protejăm când ne vaccinăm? Ce vreau să spun? Mai au vreun efect, în afară de a ne proteja pe noi înșine?
Let me show you something. Imagine for a moment that we are in a city that has never had a case of a particular disease, such as the measles. This would mean that no one in the city has ever had contact with the disease. No one has natural defenses against, nor been vaccinated against measles. If one day, a person sick with the measles appears in this city the disease won't find much resistance and will begin spreading from person to person, and in no time it will disseminate throughout the community. After a certain time a big part of the population will be ill. This happened when there were no vaccines.
Dați-mi voie să vă arăt ceva. Imaginați-vă pentru o clipă că suntem într-un oraș în care n-a existat niciun caz dintr-o anumită boală, cum ar fi pojarul. Adică, în acest oraș, nimeni, niciodată, n-a luat contact cu boala, nimeni nu are imunitate naturală, nici nu au fost vaccinați împotriva pojarului. Dacă într-o zi apare în oraș o persoană bolnavă de pojar, boala nu va întâlni rezistență și va începe să se răspândească de la persoană la persoană. În foarte puțin timp se va răspândi în toată comunitatea. După un timp, vom avea o mare parte din populație bolnavă. Asta s-ar fi întâmplat când nu existau vaccinuri.
Now, imagine the complete opposite case. We are in a city where more than 90 percent of the population has defenses against the measles, which means that they either had the disease, survived, and developed natural defenses; or that they had been immunized against measles. If one day, a person sick with the measles appears in this city, the disease will find much more resistance and won't be transmitted that much from person to person. The spread will probably remain contained and a measles outbreak won't happen.
Acum imaginați-vă cazul complet opus. Suntem într-un oraș unde mai mult de 90% din populație au imunitate împotriva pojarului. Vreau să spun că ori au avut boala și au dezvoltat imunitate naturală, au supraviețuit, ori au primit vaccinul contra pojarului. Iar dacă într-o zi, apare în acest oraș o persoană bolnavă de pojar, boala va întâlni mult mai multă rezistență și nu se va putea transmite bine de la persoană la persoană. Diseminarea ar fi probabil oprită și n-ar genera un focar de pojar.
I would like you to pay attention to something. People who are vaccinated are not only protecting themselves, but by blocking the dissemination of the disease within the community, they are indirectly protecting the people in this community who are not vaccinated. They create a kind of protective shield which prevents them from coming in contact with the disease, so that these people are protected. This indirect protection that the unvaccinated people within a community receive simply by being surrounded by vaccinated people, is called herd immunity.
Aș vrea să fiți atenți la ceva. Cei care sunt vaccinați nu se protejează doar pe ei, ci blochează diseminarea bolii în comunitate și protejează indirect oamenii din acea comunitate care nu sunt vaccinați. Creează un fel de scut protector care previne contactul acestora cu boala, așa că oamenii sunt protejați. Această protecție indirectă de care beneficiază cei nevaccinați din comunitate, doar fiind înconjurați de oameni vaccinați, se numește imunitate de grup.
Many people in the community depend almost exclusively on this herd immunity to be protected against disease. The unvaccinated people you see in infographics are not just hypothetical. Those people are our nieces and nephews, our children, who may be too young to receive their first shots. They are our parents, our siblings, our acquaintances, who may have a disease, or take medication that lowers their defenses. There are also people who are allergic to a particular vaccine. They could even be among us, any of us who got vaccinated, but the vaccine didn't produce the expected effect, because not all vaccines are always 100 percent effective. All these people depend almost exclusively on herd immunity to be protected against diseases.
Mulți oameni din comunitate depind aproape exclusiv de imunitatea de grup pentru a fi protejați de boală. Aceste persoane nu sunt ipotetice, din infografice. Ei pot fi nepoții noștri, copiii noștri, care pot fi prea mici pentru a primi primul vaccin. Sunt părinții noștri, frații noștri, amicii noștri, care au vreo boală sau iau vreun medicament care le diminuează imunitatea. Pot fi acele peroane care sunt alergice la anumite vaccinuri. Ori putem fi chiar unul dintre noi, cei care ne vaccinăm, dar vaccinul nu are efectul sperat. Pentru că nu toate vaccinurile sunt mereu 100% eficiente. Toți acești oameni depind aproape exclusiv de imunitatea de grup pentru a fi protejați de boli.
To achieve this effect of herd immunity, it is necessary that a large percentage of the population be vaccinated. This percentage is called the threshold. The threshold depends on many variables: It depends on the germ's characteristics, and those of the immune response that the vaccine generates. But they all have something in common. If the percentage of the population in a vaccinated community is below this threshold number, the disease will begin to spread more freely and may generate an outbreak of this disease within the community. Even diseases which were at some point controlled may reappear.
Pentru a atinge acest efect al imunității de grup, e nevoie ca un procent mare din populație să fie vaccinată. Acest procentaj se numește prag. Pragul depinde de multe variabile: depinde de caracteristicile microbului și de răspunsului imunitar generat de vaccin. Dar toate au ceva în comun. Dacă procentul populației vaccinate dintr-o comunitate este sub acest prag, boala se va putea răspândi mai ușor și poate genera un focar al acestei boli în comunitate. Chiar și boli care, până la acel moment erau sub control, pot reapărea.
This is not just a theory. This has happened, and is still happening. In 1998, a British researcher published an article in one of the most important medical journals, saying that the MMR vaccine, which is given for measles, mumps and rubella, was associated with autism. This generated an immediate impact. People began to stop getting vaccinated, and stopped vaccinating their children. And what happened? The number of people vaccinated, in many communities around the world, fell below this threshold. And there were outbreaks of measles in many cities in the world -- in the U.S., in Europe. Many people got sick. People died of measles. What happened?
Nu vorbim de situații pur ipotetice. S-a întâmplat și se întâmplă. În anul 1998, un cercetător britanic a publicat un articol într-una dintre cele mai importante reviste medicale în care spunea că vaccinul ROR, care este împotriva rujeolei, oreionului și rubeolei, era asociat cu autismul. Asta a generat un impact imediat. Oamenii au început să nu se mai vaccineze, să nu-și mai vaccineze copiii. Și ce s-a întâmplat? Numărul oamenilor vaccinați, în multe locuri din lume, a scăzut sub acel prag. Și au izbucnit focare de infecție cu pojar în multe orașe din lume: în Statele Unite, în Europa. Mulți oameni s-au îmbolnăvit, iar unii au murit de pojar. Ce s-a întâmplat?
This article also generated a huge stir within the medical community. Dozens of researchers began to assess if this was actually true. Not only could no one find a causal association between MMR and autism at the population level, but it was also found that this article had incorrect claims. Even more, it was fraudulent. It was fraudulent. In fact, the journal publicly retracted the article in 2010. One of the main concerns and excuses for not getting vaccinated are the adverse effects.
Acel articol a generat o mare agitație în comunitatea medicală. Zeci de cercetători au început evaluarea pentru a vedea dacă este adevărat. Nu numai că nimeni n-a putut găsi vreo asociere între vaccinul ROR și autismul la nivelul populației, dar s-a descoperit că articolul acesta susținea lucruri incorecte. Mai mult, era o înșelăciune. Era o înșelăciune. De fapt, revista a retractat public acel articol, în 2010. Una din principalele griji și scuze pentru a nu ne vaccina sunt efectele adverse. Vaccinurile, ca și medicamentele,
Vaccines, like other drugs, can have potential adverse effects. Most are mild and temporary. But the benefits are always greater than possible complications. When we are ill, we want to heal fast. Many of us who are here take antibiotics when we have an infection, we take anti-hypertensives when we have high blood pressure, we take cardiac medications. Why? Because we are sick and we want to heal fast. And we don't question it much. Why is it so difficult to think of preventing diseases, by taking care of ourselves when we are healthy? We take care of ourselves a lot when affected by an illness, or in situations of imminent danger.
pot avea efecte adverse. Cele mai multe sunt ușoare și temporare. Dar beneficiile sunt mereu mai mari decât posibilele complicații. Când suntem bolnavi, vrem să ne facem bine rapid. Mulți dintre cei de aici, dacă avem o infecție, luăm antibiotice. Dacă avem tensiune mare, luăm un anti-hipertensiv. Luăm medicamente de inimă. De ce? Pentru că suntem bolnavi și vrem să ne vindecăm repede. Și nu punem multe întrebări. De ce e atât de greu să ne gândim la prevenirea bolilor, având grijă de noi când suntem sănătoși? Ne îngrijim mult când suntem bolnavi, sau în cazul unui pericol iminent.
I imagine most of us here, remember the influenza-A pandemic which broke out in 2009 in Argentina and worldwide. When the first cases began to come to light, we, here in Argentina, were entering the winter season. We knew absolutely nothing. Everything was a mess. People wore masks on the street, ran into pharmacies to buy alcohol gel. People would line up in pharmacies to get a vaccine, without even knowing if it was the right vaccine that would protect them against this new virus. We knew absolutely nothing. At that time, in addition to doing my fellowship at the Infant Foundation, I worked as a home pediatrician for a prepaid medicine company. I remember that I started my shift at 8 a.m., and by 8, I already had a list of 50 scheduled visits. It was chaos; people didn't know what to do. I remember the types of patients that I was examining. The patients were a little older than what we were used to seeing in winter, with longer fevers.
Cred că cei mai mulți dintre noi își amintesc de pandemia de gripă A-H1N1 care a izbucnit în 2009 în Argentina și în toată lumea. Când au început să iasă la lumină primele cazuri, aici în Argentina intram în sezonul de iarnă. Nu se știa absolut nimic. Totul era haos. Oamenii ieșeau cu măști pe față, se îmbulzeau în farmacii pentru a cumpăra gel alcoolic. Oamenii făceau cozi la farmacii pentru a primi un vaccin, fără să știe măcar dacă era vaccinul care îi proteja împotriva noului virus. Nu se știa absolut nimic. La acel moment, pe lângă bursa de cercetare pe care o aveam la Fundația pentru sugari, lucram și ca pediatru la domiciliu pentru o companie medicală privată. Îmi amintesc că începeam garda la 8 dimineața și deja la 8 aveam o listă de 50 vizite programate. Era haos, nimeni nu știa ce să facă. Îmi amintesc că mi-au atras atenția caracteristicile pacienților pe care îi vedeam. Erau pacienți puțin mai mari decât cei pe care eram obișnuită să-i văd iarna, cu stări febrile de mai lungă durată.
And I mentioned that to my fellowship mentor, and he, for his part, had heard the same from a colleague, about the large number of pregnant women and young adults being hospitalized in intensive care, with hard-to-manage clinical profiles. At that time, we set out to understand what was happening. First thing Monday morning, we took the car and went to a hospital in Buenos Aires Province, that served as a referral hospital for cases of the new influenza virus. We arrived at the hospital; it was crowded. All health staff were dressed in NASA-like bio-safety suits. We all had face masks in our pockets. I, being a hypochondriac, didn't breathe for two hours. But we could see what was happening. Immediately, we started reaching out to pediatricians from six hospitals in the city and in Buenos Aires Province. Our main goal was to find out how this new virus behaved in contact with our children, in the shortest time possible. A marathon work. In less than three months, we could see what effect this new H1N1 virus had on the 251 children hospitalized by this virus. We could see which children got more seriously ill: children under four, especially those less than one year old; patients with neurological diseases; and young children with chronic pulmonary diseases. Identifying these at-risk groups was important to include them as priority groups in the recommendations for getting the influenza vaccine, not only here in Argentina, but also in other countries which the pandemic not yet reached.
Și-mi amintesc că i-am spus mentorului meu de la bursa de cercetare și el la rândul lui a auzit de la un coleg, de numărul mare de femei însărcinate și de adulți tineri care erau internați la terapie intensivă, cu stări foarte greu de gestionat. În momentul acela, ne-am propus să înțelegem ce se întâmpla. Luni, la prima oră, am luat mașina și ne-am dus la un spital din provincia Buenos Aires, care trebuia să fie spitalul de referință pentru cazurile cu noul virus gripal. Am ajuns la spital, aglomerat. Tot personalul sanitar îmbrăcat în combinezoane de bio-siguranță tip NASA. Noi doar cu o măscuță în buzunar. Eu, ipohondră, n-am respirat vreo 2 ore. Dar am putut vedea ce se întâmplă. Imediat am luat legătura cu pediatri de la 6 spitale din capitală și zona limitrofă. Și ne-am propus în cel mai scurt timp posibil, să putem înțelege cum se comporta acest nou virus în copiii noștri. Într-un angajament maraton, în mai puțin de 3 luni, am putut vedea ce caracteristici avea noul virus H1N1 la cei 251 de copii internați în aceste spitale. Am putut vedea care copii se îmbolnăveau mai grav, că erau cei mai mici de 4 ani, în special cei mai mici de 1 an, pacienți cu boli neurologice, copii cu boli pulmonare cronice. Identificarea grupurilor de risc a fost extrem de important pentru a le include ca grupuri prioritare la recomandările pentru vaccinul antigripal, nu doar aici în Argentina, dar și în alte țări în care încă nu ajunsese pandemia.
A year later, when a vaccine against the pandemic H1N1 virus became available, we wanted to see what happened. After a huge vaccination campaign aimed at protecting at-risk groups, these hospitals, with 93 percent of the at-risk groups vaccinated, had not hospitalized a single patient for the pandemic H1N1 virus. (Applause) In 2009: 251. In 2010: zero.
Un an mai târziu, când a apărut un vaccin contra virusului pandemic H1N1, am vrut să vedem ce s-a întâmplat. După o campanie de vaccinare imensă, care viza protejarea grupurilor de risc, în aceste spitale, cu 93% din grupurile de risc vaccinate, n-am avut nici măcar un pacient internat cu virusul pandemic H1N1. (Aplauze) Anul 2009 - 251. Anul 2010 - zero.
Vaccination is an act of individual responsibility, but it has a huge collective impact. If I get vaccinated, not only am I protecting myself, but I am also protecting others. Sol had whooping cough. Sol was very young, and she hadn't yet received her first vaccine against whooping cough. I still wonder what would have happened if everyone around Sol had been vaccinated. (Applause)
Vaccinarea e un act de responsabilitate individuală, pentru că are un impact colectiv enorm. Dacă eu mă vaccinez, nu mă protejez doar pe mine, ci protejez de asemenea și pe ceilalți. Sol avea tuse convulsivă. Sol era prea mică și nu primise încă primul ei vaccin împotriva tusei convulsive. Eu încă mă întreb ce s-ar fi întâmplat dacă toate persoanele din jurul lui Sol ar fi fost vaccinate. (Aplauze)