Imagine you're at a football game when this obnoxious guy sits next to you. He's loud, he spills his drink on you, and he makes fun of your team. Days later, you're walking in the park when suddenly it starts to pour rain. Who should show up at your side to offer you an umbrella? The same guy from the football game. Do you change your mind about him based on this second encounter, or do you go with your first impression and write him off? Research in social psychology suggests that we're quick to form lasting impressions of others based on their behaviors. We manage to do this with little effort, inferring stable character traits from a single behavior, like a harsh word or a clumsy step. Using our impressions as guides, we can accurately predict how people are going to behave in the future. Armed with the knowledge the guy from the football game was a jerk the first time you met him, you might expect more of the same down the road. If so, you might choose to avoid him the next time you see him. That said, we can change our impressions in light of new information. Behavioral researchers have identified consistent patterns that seem to guide this process of impression updating. On one hand, learning very negative, highly immoral information about someone typically has a stronger impact than learning very positive, highly moral information. So, unfortunately for our new friend from the football game, his bad behavior at the game might outweigh his good behavior at the park. Research suggests that this bias occurs because immoral behaviors are more diagnostic, or revealing, of a person's true character. Okay, so by this logic, bad is always stronger than good when it comes to updating. Well, not necessarily. Certain types of learning don't seem to lead to this sort of negativity bias. When learning about another person's abilities and competencies, for instance, this bias flips. It's actually the positive information that gets weighted more heavily. Let's go back to that football game. If a player scores a goal, it ultimately has a stronger impact on your impression of their skills than if they miss the net. The two sides of the updating story are ultimately quite consistent. Overall, behaviors that are perceived as being less frequent are also the ones that people tend to weigh more heavily when forming and updating impressions, highly immoral actions and highly competent actions. So, what's happening at the level of the brain when we're updating our impressions? Using fMRI, or functional Magnetic Resonance Imaging, researchers have identified an extended network of brain regions that respond to new information that's inconsistent with initial impressions. These include areas typically associated with social cognition, attention, and cognitive control. Moreover, when updating impressions based on people's behaviors, activity in the ventrolateral prefrontal cortex and the superior temporal sulcus correlates with perceptions of how frequently those behaviors occur in daily life. In other words, the brain seems to be tracking low-level, statistical properties of behavior in order to make complex decisions regarding other people's character. It needs to decide is this person's behavior typical or is it out of the ordinary? In the situation with the obnoxious-football-fan-turned-good-samaritan, your brain says, "Well, in my experience, pretty much anyone would lend someone their umbrella, but the way this guy acted at the football game, that was unusual." And so, you decide to go with your first impression. There's a good moral in this data: your brain, and by extension you, might care more about the very negative, immoral things another person has done compared to the very positive, moral things, but it's a direct result of the comparative rarity of those bad behaviors. We're more used to people being basically good, like taking time to help a stranger in need. In this context, bad might be stronger than good, but only because good is more plentiful. Think about the last time you judged someone based on their behavior, especially a time when you really feel like you changed your mind about someone. Was the behavior that caused you to update your impression something you'd expect anyone to do, or was it something totally out of the ordinary?
Imaginează-ți că ești la un meci de fotbal și un tip insuportabil stă lângă tine. E zgomotos, își varsă băutura pe tine, și râde de echipa ta. Câteva zile mai târziu, te plimbi prin parc când deodată începe să plouă. Cine apare lângă tine și-ți oferă o umbrelă? Același tip de la meciul de fotbal. Îți schimbi părerea despre el pe baza acestei de-a doua întâlniri sau rămâi cu prima impresie și-l consideri o cauză pierdută? Cercetarea în domeniul psihologiei sociale sugerează că ne formăm repede impresii despre ceilalți pe baza comportamentului lor. Reușim să facem asta cu puțin efort, deducând trăsături de caracter stabile pornind de la un singur comportament izolat, cum ar fi un cuvânt dur sau un pas neîndemânatic. Folosindu-ne impresiile ca și ghid, putem prezice cu acuratețe cum se vor comporta oamenii în viitor. Înarmat cu informația că tipul de la meciul de fotbal a fost un ticălos prima dată când l-ai întâlnit, probabil te aștepți ulterior la altele similare. Dacă e așa, poate vei alege să-l eviți când îl mai întâlnești. Astea fiind spuse, ne putem schimba impresiile în lumina unor noi informații. Cercetătorii comportamentali au identificat tipare constante care par să ghideze acest proces de actualizare a impresiilor. Pe de-o parte, aflarea de informații negative, imorale, despre cineva, are, în mod normal, un impact mai puternic decât aflarea de informații pozitive, de o înaltă moralitate. Așadar, din păcate pentru noul nostru prieten de la meciul de fotbal, comportamentul lui deplasat de la meci ar putea să surclaseze comportamentul bun din parc. Cercetarea sugerează că această preconcepție apare deoarece comportamentul imoral diagnostichează mai bine sau relevă adevăratul caracter al unei persoane. În regulă, urmând această logică, a fi rău e întotdeauna mai puternic decât a fi bun când vine vorba de actualizare. Ei bine, nu neapărat. Unele tipuri de impresii nu par să conducă la acest fel de preconcepție privind negativitatea. Când aflăm despre abilitățile și competențele altei persoane, de exemplu, această preconcepție se schimbă. De fapt, informația pozitivă cântărește mai mult. Să ne întoarcem la acel meci de fotbal. Dacă un jucător înscrie, are, în cele din urmă, un efect mai puternic asupra a ceea ce crezi despre abilitățile sale decât dacă ar rata. Cele două laturi ale actualizării sunt, în esență, consecvente. Per ansamblu, comportamentul care e perceput ca fiind mai puțin frecvent este acela pe care oamenii au tendința de a-l lua mai mult în considerare când își formează sau actualizează impresii, acțiuni imorale și competențe. Deci ce se întâmplă la nivelul creierului când ne actualizăm impresiile? Folosind fRMN-ul, sau Rezonanța Magnetică Nucleară funcțională, cercetătorii au identificat o rețea extinsă de regiuni cerebrale care răspund la informații noi, diferite de impresiile inițiale. Acestea includ zone asociate cu percepția socială, atenția, și controlul cognitiv. Mai mult, când actualizăm impresii pe baza comportamentului oamenilor, activitatea din cortexul prefrontal ventrolateral și din scizura temporală superioară corelează cu percepțiile a cât de frecvent apare acel comportament în viața de zi cu zi. Cu alte cuvinte, creierul pare că urmărește proprietăți statistice de nivel scăzut ale comportamentului pentru a lua decizii complexe privind caracterul altei persoane. E nevoie să decidă dacă e comportamentul tipic al acestei persoane sau dacă e ieșit din comun. În situația samariteanului microbist-insuportabil-schimbat-în-bine, creierul tău îți spune: „Din experiență, aproape oricine și-ar împrumuta umbrela, dar modul în care acest tip s-a comportat la meciul de fotbal a fost neobișnuit.” Și astfel, te decizi să mergi pe prima impresie. E o morală bună în această informație: creierului tău, și prin extensie ție, s-ar putea să-i pese mai mult de lucrurile imorale și negative pe care altcineva le-a făcut comparativ cu lucrurile morale și pozitive, dar e un rezultat direct ale rarității comparative a acelor tipuri de comportament. Suntem mai obișnuiți ca oamenii să fie buni în esență, ca de exemplu să ajute un străin aflat la ananghie. În acest context, să fii rău e mai puternic decât să fii bun, dar doar pentru că a fi bun e mai frecvent. Gândește-te la ultima dată când ai judecat pe cineva pe baza comportamentului său, în special o dată când simți cu adevărat că ți-ai schimbat părerea despre cineva. Comportamentul te-a determinat să-ți actualizezi impresia, ceva ce te-ai aștepta să facă oricine, sau a fost ceva cu totul ieșit din comun?