I'm gonna talk a little bit about open-source security, because we've got to get better at security in this 21st century.
Voi vorbi puțin despre securitatea cu sursă deschisă (open-source), pentru că trebuie să devenim mai buni în securitate în acest secol XXI.
Let me start by saying, let's look back to the 20th century, and kind of get a sense of how that style of security worked for us.
Permiteți-mi să încep prin a propune să ne uităm în urmă, spre secolul XX, și să ne dăm seama de cum acel stil de securitate lucra pentru noi.
This is Verdun, a battlefield in France just north of the NATO headquarters in Belgium. At Verdun, in 1916, over a 300-day period, 700,000 people were killed, so about 2,000 a day.
Acesta e Verdun, un câmp de luptă din Franța, chiar la nord de sediul central NATO din Belgia. La Verdun, în 1916, pe o perioadă de 300 de zile, au fost uciși 700.000 de oameni, adică vreo 2.000 pe zi.
If you roll it forward -- 20th-century security -- into the Second World War, you see the Battle of Stalingrad, 300 days, 2 million people killed.
Dacă derulăm mai departe în secolul XX, spre al Doilea Război Mondial, veți vedea că, la bătălia de la Stalingrad, în 300 de zile, au fost uciși 2 milioane de oameni.
We go into the Cold War, and we continue to try and build walls. We go from the trench warfare of the First World War to the Maginot Line of the Second World War, and then we go into the Cold War, the Iron Curtain, the Berlin Wall. Walls don't work.
Mergem spre Războiul Rece și continuăm să încercăm să construim ziduri. Mergem de la tranșeele Primului Război Mondial la Linia Maginot a celui de-al Doilea Război Mondial, apoi la Războiul Rece, Cortina de Fier și Zidul Berlinului. Zidurile nu funcționează.
My thesis for us today is, instead of building walls to create security, we need to build bridges. This is a famous bridge in Europe. It's in Bosnia-Herzegovina. It's the bridge over the Drina River, the subject of a novel by Ivo Andrić, and it talks about how, in that very troubled part of Europe and the Balkans, over time there's been enormous building of walls. More recently, in the last decade, we begin to see these communities start, hesitatingly, to come together.
Teza mea astăzi este că, în loc să construim ziduri pentru a crea securitate, trebuie să construim poduri. Acesta e un pod faimos în Europa, în Bosnia și Herțegovina. E un pod peste râul Drina, subiectul unui roman de Ivo Andrić, care vorbește despre cum, în acea zonă problematică a Europei și Balcanilor, s-au construit nenumărate ziduri de-a lungul timpului. Mai recent, în ultimul deceniu, am început să vedem că aceste comunități încep, ezitând, să se apropie.
I would argue, again, open-source security is about connecting the international, the interagency, the private-public, and lashing it together with strategic communication, largely in social networks.
Aș argumenta, din nou, că securitatea open-source înseamnă conectarea la nivel internațional, inter-agenții, privat cu public, și legarea lor strânsă prin comunicare strategică, în rețelele sociale la scară mare.
So let me talk a little bit about why we need to do that, because our global commons is under attack in a variety of ways, and none of the sources of threat to the global commons will be solved by building walls.
Permiteți-mi să vorbesc despre motivul pentru care trebuie s-o facem, pentru că resursele comune ale umanității sunt atacate în diferite moduri, iar niciuna dintre amenințările asupra resurselor globale comune nu va fi anihilată prin construcția de ziduri.
Now, I'm a sailor, obviously. This is a ship, a liner, clipping through the Indian Ocean. What's wrong with this picture? It's got concertina wire along the sides of it. That's to prevent pirates from attacking it. Piracy is a very active threat today around the world. This is in the Indian Ocean. Piracy is also very active in the Strait of Malacca. It's active in the Gulf of Guinea. We see it in the Caribbean. It's a $10-billion-a-year discontinuity in the global transport system. Last year, at this time, there were 20 vessels, 500 mariners held hostage. This is an attack on the global commons. We need to think about how to address it.
Sunt marinar, evident. Aceasta e o navă, un pachebot, străbătând Oceanul Indian. Ce e nefiresc în această imagine? Are sârmă ghimpată extensibilă pe laterale. E pentru a împiedica atacurile piraților. Pirații sunt o amenințare reală astăzi, peste tot în lume. Asta e în Oceanul Indian. Pirații sunt foarte activi și în strâmtoarea Malacca. În golful Guineei. În Caraibe. Reprezintă o breșă anuală de 10 miliarde de dolari în sistemul global de transport. Anul trecut, pe vremea asta, erau 20 de vase, 500 de marinari ținuți ostatici. Acesta e un atac asupra posesiunilor comune ale omenirii! Trebuie să ne gândim cum abordăm problema.
Let's shift to a different kind of sea, the cyber sea. Here are photographs of two young men. At the moment, they're incarcerated. They conducted a credit card fraud that netted them over 10 billion dollars. This is part of cybercrime which is a $2-trillion-a-year discontinuity in the global economy. Two trillion a year. That's just under the GDP of Great Britain. So this cyber sea, which we know endlessly is the fundamental piece of radical openness, is very much under threat as well.
Să ne mutăm pe un alt fel de mare, marea cibernetică. Avem aici două fotografii ale unor tineri. Momentan, sunt în închisoare. Au fraudat carduri de credit cu profituri de peste 10 miliarde de dolari. E o parte a infracțiunii cibernetice, totalizând 2 trilioane de dolari anual, altă breșă a economiei globale. 2 trilioane pe an! Aproape cât PIB-ul Marii Britanii. Așadar, această mare cibernetică, pe care o cunoaștem ca piesa fundamentală a transparenței radicale, este și ea foarte amenințată.
Another thing I worry about in the global commons is the threat posed by trafficking, by the movement of narcotics, opium, here coming out of Afghanistan through Europe over to the United States. We worry about cocaine coming from the Andean Ridge north. We worry about the movement of illegal weapons and trafficking. Above all, perhaps, we worry about human trafficking, and the awful cost of it. Trafficking moves largely at sea but in other parts of the global commons.
Alt lucru pentru care-mi fac griji legat de resursele globale este amenințarea reprezentată de traficul de narcotice, opium din Afganistan prin Europa spre Statele Unite. Ne facem griji pentru cocaina venind din nordul Anzilor Cordilieri. Ne facem griji pentru traficul de arme ilegale. Mai presus de orice, probabil, ne facem griji pentru traficul de ființe umane și costul său îngrozitor. Traficul se desfășoară în general pe mare, dar și în cadrul altor proprietăți globale comune.
This is a photograph, and I wish I could tell you that this is a very high-tech piece of US Navy gear that we're using to stop the trafficking. The bad news is, this is a semi-submersible run by drug cartels. It was built in the jungles of South America. We caught it with that low-tech raft — (Laughter) — and it was carrying six tons of cocaine. Crew of four. Sophisticated communications sweep. This kind of trafficking, in narcotics, in humans, in weapons, God forbid, in weapons of mass destruction, is part of the threat to the global commons.
Asta e o fotografie și mi-ar plăcea să vă pot spune că e o piesă de înaltă tehnologie din echipamentul Marinei Militare SUA pe care o folosim pentru eradicarea traficului. Vestea proastă e că acesta e un semi-submersibil aparținând unor carteluri de traficanți de droguri. A fost construit în jungla sud-americană. L-am prins cu această plută low-tech. (Râsete) Căra șase tone de cocaină. Echipaj de 4 oameni. Camuflaj sofisticat de comunicații. Acest tip de trafic de narcotice, de oameni, de arme, Doamne ferește, de arme de distrugere în masă, face parte din amenințările resurselor comune globale.
And let's pull it together in Afghanistan today. This is a field of poppies in Afghanistan. Eighty to 90 percent of the world's poppy, opium and heroin, comes out of Afghanistan. We also see there, of course, terrorism. This is where al Qaeda is staged from. We also see a very strong insurgency embedded there. So this terrorism concern is also part of the global commons, and what we must address.
Să privim succint contextul Afganistanului de azi. Iată un câmp de maci din Afganistan. 80-90% din cantitatea mondială de mac, opium sau heroină vine din Afganistan. Tot acolo vedem, bineînțeles, și terorism. De acolo provine Al Qaeda. Tot acolo vedem o răscoală bine ancorată. Prin urmare, protecția împotriva terorismului face și ea parte din bunurile globale comune și trebuie s-o abordăm.
So here we are, 21st century. We know our 20th-century tools are not going to work. What should we do?
Iată-ne în secolul XXI. Știm bine că instrumentele din sec. XX nu ne-ajută. Ce-ar trebui să facem?
I would argue that we will not deliver security solely from the barrel of a gun. We will not deliver security solely from the barrel of a gun. We will need the application of military force. When we do it, we must do it well, and competently.
Îmi permit să susțin că nu vom livra securitate numai din țeava unei puști. Nu vom oferi securitate numai prin țeava unei puști! Vom avea nevoie să aplicăm forța militară. Dac-o facem, trebuie s-o facem corect și competent.
But my thesis is, open-source security is about international, interagency, private-public connection pulled together by this idea of strategic communication on the Internet.
Teza mea e că securitatea open-source ține de strângerea legăturii internaționale, inter-agenții și public-privat prin comunicare strategică pe internet.
Let me give you a couple of examples of how this works in a positive way. This is Afghanistan. These are Afghan soldiers. They are all holding books. You should say, "That's odd. I thought I read that this demographic, young men and women in their 20s and 30s, is largely illiterate in Afghanistan."
Permiteți-mi să vă dau câteva exemple în care asta funcționează pozitiv. Acesta e Afganistanul. Aceștia sunt soldați afgani. Toți au cărți în mână. Probabil spuneți „E ciudat. Parcă citisem că oamenii de felul lor, bărbați și femei tineri, de 20-30 de ani, sunt majoritar analfabeți în Afganistan!”
You would be correct.
Aveți dreptate.
Eighty-five percent cannot read when they enter the security forces of Afghanistan. Why? Because the Taliban withheld education during the period of time in which these men and women would have learned to read.
85% nu știu să citească când intră în forțele de securitate ale Afganistanului. De ce? Pentru că talibanii au interzis educația în perioada în care acești bărbați și femei ar fi trebuit să învețe să citească.
So the question is, so, why are they all standing there holding books? The answer is, we are teaching them to read in literacy courses by NATO in partnership with private sector entities, in partnership with development agencies. We've taught well over 200,000 Afghan Security Forces to read and write at a basic level.
Prin urmare, întrebarea e de ce stau cu toții acolo ținând în mână cărți? Răspunsul e că-i învățăm să citească prin cursurile de alfabetizare ale NATO în parteneriat cu entități private, în parteneriat cu agenții de dezvoltare. Am învățat mai mult de 200.000 de membri ai Forțelor de Securitate din Afganistan să scrie și să citească la nivel elementar.
When you can read and write in Afghanistan, you will typically put a pen in your pocket. At the ceremonies, when these young men and women graduate, they take that pen with great pride, and put it in their pocket. This is bringing together international — there are 50 nations involved in this mission — interagency — these development agencies — and private-public, to take on this kind of security.
Dacă știi să scrii și să citești în Afganistan, de obicei îți pui un stilou în buzunar. La ceremoniile de absolvire, acești tineri bărbați și femei iau un stilou cu mare mândrie și-l pun în buzunar. Înseamnă conectarea internațională - 50 de națiuni sunt implicate în această misiune - inter-agenții - agenții de dezvoltare - și sector public cu privat, pentru a construi acest tip de securitate.
Now, we are also teaching them combat skills, of course, but I would argue, open-source security means connecting in ways that create longer lasting security effect.
Îi învățăm, de asemenea, cum să se lupte dar susțin că securitatea open-source înseamnă conectarea în moduri ce au ca efect o securitate de mai lungă durată.
Here's another example. This is a US Navy warship. It's called the Comfort. There's a sister ship called the Mercy. They are hospital ships. This one, the Comfort, operates throughout the Caribbean and the coast of South America conducting patient treatments. On a typical cruise, they'll do 400,000 patient treatments. It is crewed not strictly by military but by a combination of humanitarian organizations: Operation Hope, Project Smile. Other organizations send volunteers. Interagency physicians come out. They're all part of this.
Iată alt exemplu. Asta e o navă de război a Marinei Militare SUA. Se numește Comfort. Are o navă soră numită Mercy (Milă). Sunt nave de spitalizare. Aceasta, Comfort, operează în Caraibe și pe coasta Americii de Sud tratând pacienți. Într-o croazieră obișnuită, tratează 400.000 de pacienți. Echipajul nu e format strict din militari, ci dintr-o combinație de organizații umanitare: Operation Hope (Operațiunea Speranța), Project Smile (Proiectul Zâmbetul). Alte organizații trimit voluntari. Au venit și medici inter-agenții. Cu toți participă la asta.
To give you one example of the impact this can have, this little boy, eight years old, walked with his mother two days to come to the eye clinic put on by the Comfort. When he was fitted, over his extremely myopic eyes, he suddenly looked up and said, "Mama, veo el mundo." "Mom, I see the world." Multiply this by 400,000 patient treatments, this private-public collaboration with security forces, and you begin to see the power of creating security in a very different way.
Ca să vă dau un exemplu despre impactul posibil, acest copil de 8 ani a mers cu mama lui 2 zile, pe jos, ca să ajungă la clinica oftalmologică de pe Comfort. Când a fost tratat pentru miopia sa extremă a privit deodată în sus și a spus: "Mama, veo el mundo." „Mamă, văd lumea!” Înmulțiți asta cu 400.000 de tratamente, plus colaborarea sectoarelor public și privat cu forțele de securitate, și veți vedea puterea creării securității într-un alt mod.
Here you see baseball players. Can you pick out the two US Army soldiers in this photograph? They are the two young men on either side of these young boys. This is part of a series of baseball clinics, where we have explored collaboration between Major League Baseball, the Department of State, who sets up the diplomatic piece of this, military baseball players, who are real soldiers with real skills but participate in this mission, and they put on clinics throughout Latin America and the Caribbean, in Honduras, in Nicaragua, in all of the Central American and Caribbean nations where baseball is so popular, and it creates security. It shows role models to young men and women about fitness and about life that I would argue help create security for us.
Iată niște jucători de baseball. Puteți să-i distingeți pe cei doi soldați din armata SUA în această fotografie? Sunt cei doi tineri din laturile acestui grup de copii. Asta face parte dintr-o serie de clinici de baseball, în care am explorat colaborarea dintre Liga Majoră de Baseball, Departamentul de Stat, care se ocupă de partea diplomatică, jucători de baseball militari, adică soldați adevărați cu abilități reale care participă în această misiune. Ei înființează clinici prin America Latină și Caraibe, în Honduras, Nicaragua și toate națiunile din America Centrală și Caraibe, în care baseball-ul e foarte popular și creează securitate. Creează modele de conduită pentru tineri bărbați și femei prin condiție fizică și o viață care susțin că ne ajută să creăm securitate pentru noi înșine.
Another aspect of this partnership is in disaster relief. This is a US Air Force helicopter participating after the tsunami in 2004 which killed 250,000 people. In each of these major disasters — the tsunami in 2004, 250,000 dead, the Kashmiri earthquake in Pakistan, 2005, 85,000 dead, the Haitian earthquake, about 300,000 dead, more recently the awful earthquake-tsunami combination which struck Japan and its nuclear industry — in all of these instances, we see partnerships between international actors, interagency, private-public working with security forces to respond to this kind of natural disaster. So these are examples of this idea of open-source security.
Alt aspect al acestui parteneriat este sprijinul în catastrofe. Iată un elicopter al Forțelor Aeriene SUA participând după tsunami-ul din 2004 care a ucis 250.000 de oameni. În fiecare dintre aceste catastrofe majore - tsunami-ul din 2004 --- 250.000 de morți, cutremurul din Cașmirul pakistanez din 2005, 85.000 de morți, cutremurul din Haiti, 300.000 de morți, iar, mai recent, îngrozitoarea combinație tsunami - cutremur care a lovit Japonia și industria sa nucleară - în toate aceste cazuri, avem parteneriate între entități internațonali, între agenții și sectoarele privat și public care lucrează cu forțele de securitate ca să reacționeze la acest tip de hazard natural. Acestea sunt exemple ale acestei idei de securitate open-source.
We tie it together, increasingly, by doing things like this. Now, you're looking at this thinking, "Ah, Admiral, these must be sea lanes of communication, or these might be fiber optic cables." No. This is a graphic of the world according to Twitter. Purple are tweets. Green are geolocation. White is the synthesis. It's a perfect evocation of that great population survey, the six largest nations in the world in descending order: China, India, Facebook, the United States, Twitter and Indonesia. (Laughter)
O consolidăm din ce în ce mai mult făcând astfel de lucruri. Probabil că priviți asta și vă gândiți: „Amirale, astea sunt fie căi de comunicație pe mare, fie cabluri de fibră optică.” Nu. Acesta e un grafic al lumii, conform Twitter. Cu mov - tweet-urile. Verde - geolocația. Alb - sinteza. Este o evocare perfectă a sondajului despre marile populații, cele mai mari 6 națiuni ale lumii, în ordine descrescătoare: China, India, Facebook, S.U.A., Twitter și Indonezia. (Râsete)
Why do we want to get in these nets? Why do we want to be involved? We talked earlier about the Arab Spring, and the power of all this. I'll give you another example, and it's how you move this message.
De ce vrem să intrăm în aceste rețele? De ce vrem să ne implicăm? Am vorbit mai devreme despre Primăvara Arabă și puterea unor asemenea lucruri. Vă voi da alt exemplu despre cum să transmiteți acest mesaj.
I gave a talk like this in London a while back about this point. I said, as I say to all of you, I'm on Facebook. Friend me. Got a little laugh from the audience. There was an article which was run by AP, on the wire. Got picked up in two places in the world: Finland and Indonesia. The headline was: NATO Admiral Needs Friends. (Laughter) Thank you. (Applause) Which I do. (Laughter)
Am ținut un discurs asemănător în Londra, cu ceva timp în urmă, despre ideea asta. Am spus tuturor, cum vă spun și vouă, și eu sunt pe Facebook. Adăugați-mă ca prieten. Publicul a râs puțin. A fost un articol transmis de Associated Press. A fost preluat în două locuri din lume: Finlanda și Indonezia. Titlul era: Un amiral NATO are nevoie de prieteni. (Râsete) Mulțumesc. (Aplauze) Am nevoie. (Râsete)
And the story was a catalyst, and the next morning I had hundreds of Facebook friend requests from Indonesians and Finns, mostly saying, "Admiral, we heard you need a friend, and oh, by the way, what is NATO?" (Laughter)
Povestea a fost un catalizator, iar în dimineața următoare aveam sute de cereri de conectare pe Facebook de la indonezieni și finlandezi, spunând în mare „Amirale, am auzit că ai nevoie de un prieten, și, chiar așa, ce e NATO?” (Râsete)
So ... (Laughter)
Așadar... (Râsete)
Yeah, we laugh, but this is how we move the message, and moving that message is how we connect international, interagency, private-public, and these social nets to help create security.
Da, râdem, dar așa transmitem mesajul, iar, transmițând mesajul, ne conectăm internațional, inter-agenții, public-privat și pe aceste rețele, pentru a ajuta la construcția securității.
Now, let me hit a somber note. This is a photograph of a brave British soldier. He's in the Scots Guards. He's standing the watch in Helmand, in southern Afghanistan. I put him here to remind us, I would not want anyone to leave the room thinking that we do not need capable, competent militaries who can create real military effect. That is the core of who we are and what we do, and we do it to protect freedom, freedom of speech, all the things we treasure in our societies.
Să revenim la o notă serioasă. Iată o fotografie cu un soldat britanic curajos. Face parte din Garda Scoțiană. E de gardă în Helmand, în sudul Afganistanului. Îl arăt ca să ne amintească, n-aș vrea ca cineva să părăsească sala crezând că nu avem nevoie de militari capabili și competenți, care pot crea un adevărat efect militar. Asta este esența noastră și a muncii noastre și o facem ca să protejăm libertatea, libertatea de expresie, toate lucrurile pe care le prețuim în societatea noastră.
But, you know, life is not an on-and-off switch. You don't have to have a military that is either in hard combat or is in the barracks.
Dar viața nu e un buton închis/deschis. Nu trebuie să avem militari care se află fie în luptă aprigă, fie în cazărmi.
I would argue life is a rheostat. You have to dial it in, and as I think about how we create security in this 21st century, there will be times when we will apply hard power in true war and crisis, but there will be many instances, as we've talked about today, where our militaries can be part of creating 21st-century security, international, interagency, private-public, connected with competent communication.
Cred că viața e un reostat. Trebuie să-l învârți, iar când mă gândesc la cum ne construim securitatea, în acest secol XXI, vor fi timpuri în care vom aplica forțe majore, în războaie și crize adevărate, dar vor fi multe momente, ca cele despre care am vorbit astăzi, în care militarii noștri pot participa la construcția securității de secol XXI, internațional, inter-agenții, public-privat, conectate cu comunicare competentă.
I would close by saying that we heard earlier today about Wikipedia. I use Wikipedia all the time to look up facts, and as all of you appreciate, Wikipedia is not created by 12 brilliant people locked in a room writing articles. Wikipedia, every day, is tens of thousands of people inputting information, and every day millions of people withdrawing that information. It's a perfect image for the fundamental point that no one of us is as smart as all of us thinking together. No one person, no one alliance, no one nation, no one of us is as smart as all of us thinking together.
Voi încheia spunând că mai devreme astăzi am auzit despre Wikipedia. Folosesc mereu Wikipedia pentru a căuta informații, și, după cum știți, Wikipedia nu e creată de 12 oameni geniali, închiși într-o cameră în care scriu articole. Wikipedia, în fiecare zi, înseamnă zeci de mii de oameni care introduc informații, în timp ce, zilnic, milioane de oameni extrag acele informații. E o imagine perfectă pentru ideea fundamentală că niciunul dintre noi nu e atât de inteligent ca toți gândind împreună. Nicio singură persoană, ori singură alianță, ori singură națiune, niciunul dintre noi nu e la fel de inteligent ca noi toți, gândind laolaltă.
The vision statement of Wikipedia is very simple: a world in which every human being can freely share in the sum of all knowledge. My thesis for you is that by combining international, interagency, private-public, strategic communication, together, in this 21st century, we can create the sum of all security.
Deviza viziunii Wikipedia e foarte simplă: o lume în care fiecare om poate împărtăși liber suma tuturor cunoștințelor. Teza mea pentru voi este: conectând la nivel internațional, inter-agenții, public-privat, prin comunicare strategică, împreună, în acest secol XXI, putem crea suma întregii securități.
Thank you. (Applause)
Vă mulțumesc! (Aplauze)
Thank you very much. Thank you. Thank you. (Applause)
Mulțumesc foarte mult. Mulțumesc. Mulțumesc. (Aplauze)