In 1925, Frida Kahlo was on her way home from school in Mexico City when the bus she was riding collided with a streetcar. She suffered near-fatal injuries to her spine, pelvis and hips, and was bedridden for months afterward.
În 1925, Frida Kahlo se întorcea de la școală spre casă, în Mexico City, când autobuzul în care se afla s-a izbit de un tramvai. A suferit leziuni aproape fatale la coloană, pelvis și șolduri, fiind imobilizată la pat luni întregi.
During her recovery, she had a special easel attached to her bed so she could practice painting techniques. When she set to work, she began to paint the world according to her own singular vision. Over the course of her life, she would establish herself as the creator and muse behind extraordinary art.
În timpul recuperării, avea un șevalet special atașat la pat, astfel că a putut învăța tehnici de pictură. Când a început să lucreze, picta lumea dintr-o viziune originală. De-a lungul vieții sale, a fost și creatorul, și muza din spatele unei opere unice.
Though you may have met Kahlo's gaze before, her work provides an opportunity to see the world through her eyes. She painted friends and family, still lives and spiritual scenes; but it was her mesmerizing self-portraits which first caught the world’s attention.
Deși probabil ați mai văzut privirea lui Kahlo, opera sa oferă posibilitatea de a vedea lumea prin ochii ei. Și-a pictat prietenii și familia, naturi moarte și scene spirituale; dar autoportretele sale fermecătoare au fost cele care au atras atenția lumii.
In an early work, "Self Portrait with Velvet Dress," the focus is on her strong brows, facial hair, long neck and formidable stare. Such features remained, but Kahlo soon began to present herself in more unusual ways. For example, "The Broken Column" uses symbolism, religious imagery and a ruptured landscape to reveal her physical and mental state.
Într-una din primele lucrări, „Autoportret în rochie de catifea", accentul e pe sprâncenele accentuate, părul facial, gâtul lung și privirea puternică. Astfel de trăsături s-au menținut, însă Kahlo a început curând să se prezinte în moduri mai neobișnuite. De exemplu, „Coloana frântă” folosește simbolismul,
In 1928, Kahlo started dating fellow painter Diego Rivera. They became lifelong partners and cultivated an eccentric celebrity. Together, they traveled the world and dedicated themselves to art, Communist politics and Mexican nationalism.
imagini religioase și un peisaj spart ca să arate starea ei fizică și mintală. În 1928, Kahlo a început o relație cu pictorul Diego Rivera. Au devenit parteneri pe viață, cultivând o celebritate excentrică. Au vizitat toată lumea împreună, dedicându-se artei,
Kahlo and Rivera shared a deep affinity with Mexicanidad, a movement which celebrated indigenous culture after the Revolution. In her daily life, Kahlo wore traditional Tehuana dress and immersed herself in native spirituality. And in her work, she constantly referenced Mexican folk painting, incorporating its bright colors and references to death, religion and nature.
politicii comuniste și naționalismului mexican. Kahlo și Rivera au împărtășit o adâncă afinitate cu Mexicanidad, o mișcare care celebra cultura autohtonă de după Revoluție. În viața ei de zi cu zi, Kahlo purta rochia tradițională Tehuana și se implica profund în spiritualitatea nativă. Iar în lucrările ei, făcea în permanență trimiteri la pictura populară mexicană, încorporând culorile ei vii și tema morții, religiei și naturii.
With her imagery of giant floating flowers, undulating landscapes, transplanted body parts and billowing clouds of demons, Kahlo has often been associated with Surrealism. But while surrealists used dreamlike images to explore the unconscious mind, Kahlo used them to represent her physical body and life experiences.
Datorită imaginilor sale cu flori plutitoare uriașe, reliefuri ondulate, părți de corp transplantate și nori de demoni, Kahlo a fost adesea asociată cu suprarealismul. Pe când suprarealiștii utilizau simboluri onirice pentru a explora subconștientul, Kahlo le folosea pentru a-și reprezenta corpul și experiențele de viață.
Two of her most-explored experiences were her physical disabilities and her marriage. As a result of the bus accident, she experienced life-long health complications and endured many hospitalizations. She often contemplated the physical and psychological effects of disability in her work; painting herself in agony, recuperating from operations, or including objects such as her back brace and wheelchair.
Două dintre cele mai expuse experiențe au fost handicapul fizic și căsătoria. În urma accidentului de autobuz, a suferit multe complicații de-a lungul vieții și a trecut prin multe spitalizări. A avut adesea în vedere efectele fizice și psihologice ale invalidității în munca sa; pictându-se în suferință, recuperându-se după operații, sau incluzând obiecte precum suportul de spate și scaunul cu rotile.
Meanwhile, her relationship with Rivera was tempestuous, marked by infidelity on both sides. At one point they even divorced, then remarried a year later. During this period, she painted the double self-portrait "The Two Fridas," which speaks to the anguish of loss and a splintered sense of self.
Între timp, relația ei cu Rivera era una furtunoasă, marcată de infidelitate de ambele părți. La un moment dat, chiar au divorțat, recăsătorindu-se un an mai târziu. În această perioadă, a pictat un autoportret dublu: „Cele două Frida”, care vorbește despre durerea pierderii și distrugerea sentimentul de sine.
The Frida to the left has a broken heart, which drips blood onto her old-fashioned Victorian dress. She symbolizes a version of the artist who is wounded by the past– but is also connected by an artery to a second self. This Frida is dressed in Tehuana attire– and although she remembers Diego with the tiny portrait in her hand, her heart remains intact. Together, the two suggest a position caught between past and present, individuality and dependency.
Frida din stânga are inima frântă, din care picură sânge pe rochia ei victoriană de modă veche. Ea simbolizează o versiune a artistului rănit de trecut, dar este, în același timp, legat de o arteră de un al doilea sine. Această Frida e îmbrăcată în straie din Tehuana și, deși își amintește de Diego cu un mic portret în mână, inima ei rămâne întreagă. Împreună, cele două sugerează o poziție prinsă între trecut și prezent, individualitate și dependență.
Kahlo died in 1954 at the age of 47. In the years after her death, she experienced a surge in popularity that has lasted to this day. And although her image has proliferated, Kahlo’s body of work reminds us that there are no simple truths about the life, work and legacy of the woman behind the icon. Rather, she put multiple versions of her reality on display– and provided us with a few entry-ways into the contents of her soul.
Kahlo a murit în 1954, la vârsta de 47 de ani. În anii de după moartea ei, popularitatea ei a cunoscut o creștere care a durat până în zilele noastre. Și, deși valoarea sa a continuat să crească, opera Fridei Kahlo ne reamintește că nu există adevăruri simple despre viața, munca și moștenirea femeii din spatele modelului. Mai mult, ea și-a expus mai multe versiuni ale realității și ne-a oferit câteva căi de intrare spre esența sufletului său.