I come from a family of five brothers, all scientists and engineers. A few years ago, I sent them the following email: "Dear brothers, I hope this message finds you well. I am emailing to let you know that I'm dropping out of my master's program in engineering to pursue a career as a full-time musician. All that I ask from you is not to worry about me."
Vin dintr-o familie cu cinci frați, toți oameni de știință și ingineri. Acum câțiva ani, le-am trimis următorul email: „Dragi frați, sper că sunteți bine. Vă trimit un email ca să vă informez că renunţ la masterul în inginerie pentru a urma o carieră de muzician cu normă întreagă. Tot ce vă cer este să nu vă faceți griji pentru mine.”
Brother number one replied. He was encouraging but a bit skeptical. He said, "I wish you the best of luck. You're going to need it."
Primul frate a răspuns. M-a încurajat, dar a fost puțin sceptic. A spus: „Îţi doresc mult noroc. Vei avea nevoie.”
(Laughter)
(Râsete)
Brother number two was a little bit more skeptical. He said, "Don't do it! This will be the worst mistake of your life. Find a real career."
Cel de-al doilea frate a fost și mai sceptic. A spus: „Nu o face! Aceasta va fi cea mai mare greșeală din viața ta. Găsește o meserie adevărată.”
(Laughter)
(Râsete)
Well, the rest of my brothers were so enthusiastic about my decision, they didn't even respond.
Ei bine, ceilalți frați au fost atât de entuziasmați de decizia mea, încât nici măcar nu au răspuns.
(Laughter)
(Râsete)
I know that the skepticism coming from my brothers is out of care and concern for me. They were worried. They thought it would be difficult to make it as an artist, that it will be a challenge. And you know what? They were right. It is such a challenge to be a full-time artist. I have so many friends who need to have a second job as a plan B in order to pay for the bills, except that plan B sometimes becomes their plan A. And it's not just my friends and I who experience this. The US Census Bureau states that only 10 percent of art school graduates end up working as full-time artists. The other 90 percent, they change careers, they work in marketing, sales, education and other fields.
Știu că scepticismul din partea fraților mei se datorează faptului că le pasă de mine. Erau îngrijorați. Credeau că va fi dificil să reușesc în calitate de artist, că va fi o provocare. Și știți ce? Au avut dreptate. E o adevărată provocare să fii artist cu normă întreagă. Am atât de mulți prieteni care au nevoie de un al doilea job ca plan B pentru a-și plăti facturile, doar că acel plan B uneori devine planul A. Eu și prietenii mei nu suntem singurii care trecem prin asta. Biroul de Recensământ SUA afirmă că doar 10% din absolvenții școlilor de arte ajung să lucreze ca artiști cu normă întreagă. Restul de 90% își schimbă cariera, lucrând în marketing, vânzări, educație și alte domenii.
But this is not news, right? We almost expect the artist to be a struggling artist. But why should we expect that?
Dar asta nu este o noutate, corect? Aproape ne așteptăm ca artistul să fie un luptător. Dar de ce ar trebui să avem astfel de așteptări?
I read an article in the "Huffington Post" saying that four years ago, the European Union began the world's largest ever arts funding initiative. Creative Europe will give 2.4 billion dollars to over 300,000 artists. In contrast, the US budget for our National Endowment for the Arts, the largest single funder for the arts across the United States, is merely 146 million dollars. To put things into perspective, the US budget for the military marching bands alone is almost twice as much as the entire NEA.
Am citit un articol în „Huffington Post” ce spunea că acum patru ani, Uniunea Europeană a început cea mai mare finanțare a artelor din toate timpurile. Europa creativă va oferi 2,4 miliarde de dolari la peste 300 000 de artiști. În schimb, bugetul SUA pentru Fundația noastră Națională pentru Arte, principalul finanțator pentru arte în Statele Unite, este de doar 146 de milioane de dolari. Pentru a pune lucrurile în perspectivă, bugetul SUA doar pentru fanfara militară este aproape dublu decât cel al întregii FNA.
Another striking image comes from Brendan McMahon for the "Huffington Post," saying that out of the one trillion dollar budget for military and defense-related spending, if only 0.05 percent were allocated to the arts, we would be able to pay for 20 full-time symphony orchestras at 20 million dollars apiece, and give over 80,000 artists an annual salary of 50,000 dollars each. If that's only 0.05 percent, imagine what a full one percent could do.
O altă imagine izbitoare vine de la Brendan McMahon pentru „Huffington Post”, care spune că din bugetul de un trilion de dolari alocat cheltuielilor militare și de apărare, dacă măcar 0,05% ar fi alocat artelor, am putea plăti 20 de orchestre sincronice cu normă întreagă, fiecare costând 20 de milioane de dolari, și să dăm altor circa 80 000 de artiști un salariu anual de 50 000 de dolari pe persoană. Dacă asta reprezintă doar 0,05%, imaginați-vă ce ar putea face 1%.
Now, I know we live in a capitalist society, and profits matter a lot. So let's look at it from a financial angle, shall we? The US nonprofit arts industry generates more than 166 billion dollars in economic activity, it employs 5.7 million people and it returns 12.6 billion dollars in tax revenue.
Ştiu că trăim într-o societate capitalistă și că profitul contează foarte mult. Haideți să privim acest lucru din punct de vedere financiar. Industria artelor non-profit din SUA generează mai mult de 166 de miliarde de dolari în activitate economică, angajează 5,7 milioane de persoane și returnează 12,6 miliarde de dolari în venituri fiscale.
But this is only a financial angle, right? We all know that the arts is way more than just an economic value. The arts brings meaning to life. It's the spirit of our culture. It brings people together and it supports creativity and social cohesion.
Dar este doar un punct de vedere financiar, corect? Cu toții știm că arta reprezintă mult mai mult decât o simplă valoare economică. Arta dă sens vieții. Este spiritul culturii noastre. Aduce oamenii împreună și sprijină creativitatea și coeziunea socială.
But if the arts contributes this much to our economy, why then do we still invest so little in arts and artists? Why do more than 80 percent of our schools nationwide still experience budget cuts in arts education programs? What is it about the value of arts and artists that we still don't understand?
Dar dacă arta contribuie atât de mult la economia noastră, atunci de ce continuăm să investim atât de puțin în arte și în artiști? De ce la nivel național, peste 80% din școlile noastre încă se confruntă cu reduceri bugetare în programele educaționale artistice? Ce este dincolo de valoarea artelor și a artiștilor, iar noi nu înțelegem încă?
I believe the system is flawed and far from being fair, and I want to help change that. I want to live in a society where artists are more valued and have more cultural and financial support so they can focus on creating arts instead of being forced to drive Ubers or take corporate jobs they'd rather not have. There are other sources of income for artists, however. There are private foundations, grants and patrons who give money, except a vast majority of artists don't know about these opportunities. On one side you have institutions and people with money. On the other side you have artists seeking funding, but the artists don't know about the people with the money, and the people with the money don't necessarily know about the artists out there.
Cred că sistemul este defectuos și departe de a fi corect, și vreau să ajut la schimbarea acestui fapt. Vreau să trăiesc într-o societate în care artiștii sunt mai prețuiți și au mai mult sprijin cultural si financiar pentru a se putea concentra pe creaţii artistice în loc să fie șoferi Uber sau să accepte joburi corporatiste pe care nu și le doresc Cu toate acestea, există și alte surse de venit pentru artiști. Există fundații private, subvenții și patroni ai artelor care oferă bani, doar că marea majoritate a artiștilor nu știu despre aceste oportunități. Pe de o parte, sunt instituțiile și oamenii cu bani. Pe de altă parte, sunt artiștii care caută finanțare, dar artiștii nu cunosc oamenii cu bani, iar oamenii cu bani, nu știu neapărat despre acești artiști.
This is why I am very excited to share "Grantpa," an online platform that uses technology to match artists with grants and funding opportunities in a way that is easy, fast and less intimidating. Grantpa is only one step towards solving an existing problem of funding inequality, but we need to work collectively on multiple fronts to reevaluate how we view the artists in our society. Do we think of arts as a luxury or a necessity? Do we understand what goes on in the day-to-day life of an artist, or do we still believe that artists, no matter how struggling they are, are happy simply because they're following their passion?
De aceea sunt foarte entuziasmat să vă prezint „Grantpa”, o platformă online ce utilizează tehnologia pentru a asocia artiștii cu subvențiile și oportunitățile de finanțare într-un mod ușor, rapid și mai puțin intimidant. Grantpa reprezintă doar un pas spre rezolvarea problemei existente de inegalitate de finanțare, dar trebuie să continuăm să lucrăm împreună pe mai multe fronturi pentru a reevalua felul în care artiștii sunt văzuți în societatea noastră. Ne gândim la artă ca la un lux sau o necesitate? Înțelegem ce se întâmplă în viața de zi cu zi a unui artist sau încă mai credem că artiștii, oricât sunt de chinuiți, sunt fericiți pur și simplu pentru că își urmează pasiunea?
In a few years, I plan to send my brothers the following email: "Dear brothers, I hope this message finds you well. I am emailing to let you know that I am doing great and so are hundreds of thousands of artists who are being valued more culturally and financially and getting enough funding to focus on their crafts and create more art. I appreciate all of your support. Couldn't have done it without you."
În câțiva ani, vreau să le trimit fraților mei următorul email: „Dragi frați, sper că sunteți bine. Vă trimit acest email ca să vă spun că o duc de minune, la fel ca alte sute de mii de artiști care sunt mai prețuiți din punct de vedere cultural și financiar și au destulă finanțare ca să se poată concentra pe arta lor și să creeze și mai multă. Apreciez sprijinul vostru. Nu aș fi reușit fără voi.”
Thank you.
Mulțumesc.
(Applause)
(Aplauze)