Every time you breathe in, air travels down the trachea, through a series of channels called bronchi, and finally reaches little clusters of air sacs called alveoli. There are some 600 million alveoli in the lungs, adding up to a surface area of roughly 75 square meters— the size of a tennis court. These tiny sacs, only one cell thick, facilitate a crucial exchange: allowing oxygen from the air we breathe into the bloodstream and clearing out carbon dioxide.
De fiecare dată când inspiri, aerul este transportat prin trahee, printr-o serie de canale numite bronhii și în final ajunge la mici grupări de saci cu aer, numite alveole. Există 600 de milioane de alveole în plămâni, ce însumează o suprafață de aproximativ 75 de metri pătrați, suprafața unui teren de tenis. Acești săculeți, de grosimea unei celule, facilitează un schimb esențial: permit intrarea oxigenului din aer în sânge și eliminarea dioxidului de carbon.
Pneumonia wreaks havoc on this exchange. Pneumonia is an infection of the alveoli that causes them to fill with fluid. There are many different kinds of pathogens that can cause pneumonia. The most common ones are viruses or bacteria.
Pneumonia distruge acest schimb. Pneumonia e o infecție a alveolelor ce cauzează umplerea lor cu lichid. Există diverse tipuri de patogeni ce pot cauza pneumonie. Cei mai comuni sunt virusuri sau bacterii.
These microscopic invaders enter the body via droplets either in the air we breathe, or when we touch our eyes, noses, or mouths after touching a contaminated surface. Then, they face the respiratory tract’s first line defense: the mucociliary escalator. The mucociliary escalator consists of mucus that traps invaders and tiny hairs called cilia that carry the mucus toward the mouth, where it can be coughed out.
Acești invadatori microscopici intră în corp prin intermediul picăturilor din aerul pe care îl respirăm, fie când ne atingem ochii, nasul sau gura imediat ce am atins o suprafață contaminată. Apoi, invadatorii se întâlnesc cu primul nivel de apărare al tractului respirator, aparatul mucociliar. Aparatul mucociliar e format din mucus, în care sunt prinși invadatorii și niște fibre subțiri, numite cili, ce transportă mucusul spre gură,
But some of these invaders may get past the mucociliary escalator into the lungs, where they meet the alveoli. Because alveoli serve as critical exchange points between the blood and air from the outside world, they have their own specialized types of white blood cells, or macrophages, which defend against foreign organisms by enveloping and eating them. When pathogens enter the lungs, the macrophages work to destroy them. The immune system releases additional white blood cells in the alveoli to help. As these immune cells fight the pathogens, they generate inflammation— and fluid as a by-product of the inflammation.
unde e eliminat prin tuse. Însă o parte din acești invadatori pot trece de aparatul mucociliar și să ajungă în plămâni, unde se află alveolele pulmonare. Deoarece alveolele realizează un schimb esențial între sânge și aerul din exterior, acestea au propriile lor celule albe specializate sau macrofage, ce ne apără împotriva corpurilor străine prin cuprinderea și consumarea acestora. Când agenții patogeni ajung în plămâni, macrofagele încearcă să îi distrugă. Sistemul imunitar eliberează în alveole celule albe suplimentare, pentru a ajuta. Când celulele sistemului imunitar luptă cu patogenii, apare inflamația și un fluid ca produs secundar al ei.
When this fluid builds up, it makes gas exchange inside the alveoli much more difficult. As the level of carbon dioxide in the bloodstream begins to rise, the body breathes more quickly to try to clear it out and get more oxygen in.
Când cantitatea de fluid crește, schimbul de gaze din alveole e mult mai dificil. Deoarece cantitatea din sânge a dioxidului de carbon crește, corpul respiră mai repede, ca să elimine dioxidul de carbon
This rapid breathing is one of the most common symptoms of pneumonia. The body also tries to force the fluid out of the alveoli through coughing.
și să inspire mai mult oxigen. Respirația rapidă e un simptom foarte obișnuit în pneumonie. Corpul se forțează și să elimine fluidul din alveole prin tuse.
Determining the cause of pneumonia can be difficult, but once it is established, doctors can prescribe antibiotics, which may include either antibacterial or antiviral treatments. Treatment with antibiotics helps the body get the infection under control. As the pathogen is cleared out, the body gradually expels or absorbs fluid and dead cells. The worst symptoms typically fade out in about a week, though full recovery may take as long as a month.
Determinarea cauzei pneumoniei e dificilă, dar în momentul în care e cunoscută, doctorii pot prescrie antibiotice ce pot include tratamente antibacteriene sau antivirale. Antibioticele ajută corpul să țină infecția sub control. Pe măsură ce patogenul e eliminat, corpul elimină sau absoarbe treptat fluidul și celulele moarte. Cele mai rele simptome dispar în aproximativ o săptămână, dar recuperarea completă poate dura chiar și o lună.
Otherwise healthy adults can often manage pneumonia at home. But for some groups, pneumonia can be a lot more severe, requiring hospitalization and oxygen, artificial ventilation, or other supportive measures while the body fights the infection. Smoking damages the cilia, making them less able to clear even the normal amount of mucus and secretions, let alone the increased volume associated with pneumonia. Genetic and autoimmune disorders can make someone more susceptible to pathogens that can cause pneumonia. Young children and the elderly also have impaired clearance and weaker immune systems. And if someone has viral pneumonia, their risk of bacterial respiratory infection is higher.
Dealtfel, adulții sănătoși pot trata pneumonia acasă. Dar pentru anumite grupuri, pneumonia poate fi mult mai severă, având nevoie de spitalizare și oxigen, ventilație artificială sau alte măsuri de susținere, în timp ce corpul se luptă cu infecția. Fumatul afectează cilii, care nu mai pot elimina nici măcar cantitatea normală de mucus și secreție, cu atât mai puțin cantitatea crescută din cazul pneumoniei. Bolile genetice și autoimune pot predispune unele persoane la infecția cu patogeni ce cauzează pneumonie. Copiii și persoanele în vârstă au o eliminare mucociliară mai redusă și un sistem imunitar mai slab. Iar dacă cineva are pneumonie virală, riscul de infecție respiratorie bacteriană e mai ridicat.
Many of the deaths from pneumonia are due to lack of access to healthcare. But sometimes, even with appropriate care, the body enters a sustained fight against the infection it can’t maintain, activating inflammatory pathways throughout the body, not just in the lungs. This is actually a protective mechanism, but after too long in this state organs start shutting down, causing shock and sometimes death.
Multe decese cauzate de pneumonie apar din lipsa asistenței medicale. Însă uneori, chiar cu o îngrijire corectă, corpul nu mai poate susține lupta împotriva infecției, activând căi inflamatorii în tot corpul, nu doar în plămâni. Acesta e un mecanism de protecție, dar după prea mult timp în această stare, organele încep să cedeze, cauzând șoc și uneori chiar moartea.
So how can we prevent pneumonia? Eating well and getting enough sleep and exercise helps your body fight off infections. Vaccines can protect against common pneumonia-causing pathogens, while washing your hands regularly helps prevent the spread of these pathogens— and protect those most vulnerable to severe pneumonia.
Așadar, cum putem să prevenim pneumonia? O dietă sănătoasă, odihna suficientă și activitatea fizică îți ajută corpul să lupte cu infecțiile. Vaccinurile te pot proteja împotriva formelor obișnuite de pneumonie, iar spălatul regulat pe mâini previne răspândirea acestor patogeni și îi protejează pe cei mai vulnerabili de cazurile severe de pneumonie.