I'm going to take you on a journey very quickly. To explain the wish, I'm going to have to take you somewhere where many people haven't been, and that's around the world. When I was about 24 years old, Kate Stohr and myself started an organization to get architects and designers involved in humanitarian work, not only about responding to natural disasters, but involved in systemic issues. We believe that where the resources and expertise are scarce, innovative, sustainable design can really make a difference in people's lives.
Urmează să mergem rapid într-o călătorie. Pentru a explica dorința, va trebui să vă iau cu mine într-un loc în care mulți nici nu au fost încă și anume, în jurul lumii. Pe vremea când aveam cam 24 de ani, Kate Store și cu mine am înființat o organizație pentru a-i implica pe arhitecți și pe designeri în activități umanitare. Nu doar ca reacție la dezastrele naturale, ci implicați în probleme sistemice. Eram convinși că acolo unde resursele și expertiza sunt insuficiente, design-ul inovativ și durabil poate să aduca o schimbare în viețile oamenilor.
So I started my life as an architect, or training as an architect, and I was always interested in socially responsible design, and how you can really make an impact. But when I went to architecture school, it seemed that I was a black sheep in the family. Many architects seemed to think that when you design, you design a jewel, and it's a jewel that you try and crave for; whereas I felt that when you design, you either improve or you create a detriment to the community in which you're designing. So you're not just doing a building for the residents or for the people who are going to use it, but for the community as a whole.
Și astfel, toate acestea au marcat începutul -- mi-am început viața ca arhitect, sau educaţia ca arhitect, și am fost mereu interesat de proiectarea ca responsabilitate socială, și despre modul în care poți să ai realmente un impact. Însă când am ajuns la școala de arhitectură, păream oaia neagră din familie. Mulți arhitecți păreau să creadă că atunci când proiectezi, proiectezi o piatră preţioasă, care e o piatră preţioasă la care râvnești. În timp ce eu simțeam că atunci când proiectezi, fie îmbunătățești, fie aduci daune comunității în care proiectezi. Adică tu nu faci pur și simplu o clădire pentru rezidenți sau pentru cei care urmează să o folosească, ci pentru întreaga comunitate.
And in 1999, we started by responding to the issue of the housing crisis for returning refugees in Kosovo. And I didn't know what I was doing -- like I said, mid-20s -- and I'm the Internet generation, so we started a website. We put a call out there, and to my surprise, in a couple of months, we had hundreds of entries from around the world. That led to a number of prototypes being built and really experimenting with some ideas. Two years later we started doing a project on developing mobile health clinics in sub-Saharan Africa, responding to the HIV/AIDS pandemic. That led to 550 entries from 53 countries. We also have designers from around the world that participate. And we had an exhibit of work that followed that. 2004 was the tipping point for us. We started responding to natural disasters and getting involved in Iran, in Bam, also following up on our work in Africa.
Și am început în 1999 prin a răspunde problemelor legate de criza de locuințe pentru refugiații care se reîntorceau în Kosovo și habar nu aveam ce făceam, așa cum spuneam, 20 de ani și ceva, și fac parte din generația Internet, așa că am creat un site. Am lansat o chemare și spre surpriza mea, în câteva luni, am primit sute de propuneri din întreaga lume. Asta a dus la construirea unui anumit număr de prototipuri și la experimentări efective cu câteva idei. La doi ani după aceasta am început să lucrăm la un proiect legat de realizarea unor clinici mobile in Africa sub-Sahariană, ca răspuns la pandemia HIV/SIDA. Aceasta -- aceasta a dus la 550 de propuneri trimise din 53 de țări. Am avut și designeri participanți din întreaga lume. Și a urmat o expoziție cu lucrările acestora. 2004 a fost punctul culminant pentru noi. Am început să răspundem dezastrelor naturale și să ne implicăm în Iran și Bam, de asemenea, urmărind îndeaproape lucrările noastre din Africa.
Working within the United States -- most people look at poverty and they see the face of a foreigner. But I live in Bozeman, Montana -- go up to the north plains on the reservations, or go down to Alabama or Mississippi, pre-Katrina, and I could have shown you places that have far worse conditions than many developing countries that I've been to. So we got involved in and worked in inner cities and elsewhere;
Muncind în Statele Unite, majoritatea oamenilor se uită la sărăcie și văd fața unui străin, dar mergeți să trăiți -- eu trăiesc în Bozeman, Montana -- mergeți sus către câmpiile de nord ale rezervațiilor, sau coborâți în Alabama sau în Mississippi pre-Katrina, și v-aș putea arăta locuri unde condițiile de trai sunt pe departe mai grele decât în multe din țările aflate în dezvoltare pe care le-am vizitat. Astfel am ajuns să ne implicăm și să lucrăm în zona centrală a orașelor și în alte locuri.
and also, I will go into some more projects. 2005: Mother Nature kicked our ass. I think we can pretty much assume that 2005 was a horrific year when it comes to natural disasters. And because of the Internet, and because of connections to blogs and so forth, within literally hours of the tsunami, we were already raising funds, getting involved, working with people on the ground. We run from a couple of laptops, and in the first couple of days, I had 4,000 emails from people needing help. So we began to get involved in projects there, and I'll talk about some others. And then of course, this year we've been responding to Katrina, as well as following up on our reconstruction work.
Vă voi prezenta și alte câteva proiecte. 2005 Mama Natură ne-a tras șuturi în fund. Cred că putem să presupunem fără îndoială că 2005 a fost un an oribil când vine vorba despre dezastre naturale. Și din cauza Internetului, și din cauza legăturilor cu diverse bloguri și așa mai departe, nu trecuseră nici câteva ore după tsunami, și noi deja adunam fonduri, eram implicați, lucram împreuna cu oamenii de pe teren. Am început să lucrăm cu doar câteva laptopuri în primele zile, eu am primit 4 000 de email-uri de la diverse persoane care îmi cereau ajutorul. Astfel am început să ne implicăm în diverse proiecte acolo, și voi vorbi și despre altele. Apoi, bineînțeles, anul acesta am reacționat la problema Katrina, și de asemenea, ne-am urmărit îndeaproape lucrările de reconstrucție.
So this is a brief overview. In 2004, I really couldn't manage the number of people who wanted to help, or the number of requests that I was getting. It was all coming into my laptop and cell phone. So we decided to embrace an open-source model of business -- so that anyone, anywhere in the world, could start a local chapter, and they can get involved in local problems. Because I believe there is no such thing as Utopia. All problems are local. All solutions are local. So that means, you know, somebody who's based in Mississippi knows more about Mississippi than I do. So what happened is, we used Meetup and all these other Internet tools, and we ended up having 40 chapters starting up, thousands of architects in 104 countries. So the bullet point -- sorry, I never do a suit, so I knew that I was going to take this off. OK, because I'm going to do it very quick.
Aceasta este o scurtă privire de ansamblu. În 2004, eu sincer nu am reușit să mă descurc cu numărul mare de persoane care doreau să ajute, și nici cu numărul de cereri pe care le primeam. Totul se revărsa în laptopul și în telefonul meu mobil. Astfel am decis să adoptăm o -- de fapt un model de activitate de tip open-source, astfel oricine, oriunde în lume, poate să pornească o filială locală, și să se implice în problemele locale. Deoarece eu nu cred că există asemenea lucruri precum Utopie. Toate problemele sunt locale. Toate soluțiile sunt locale. Astfel, asta înseamnă că, știți, cineva care trăiește în Mississippi, cunoaște mai multe despre Mississippi decât mine. Deci ceea ce s-a întâmplat în continuare a fost că am utilizat MeetUp (grupuri on-line de întâlnire) și alte utilități de acest fel oferite de Internet, și am sfârșit prin pornirea unui număr de 40 de filiale locale, mii de arhitecți din 104 de țări. Astfel, punctul - scuze, eu nu port niciodată costum, așa că am știut că va urma să dau asta jos. În regulă, pentru că o voi face foarte rapid.
This isn't just about nonprofit. What it showed me is that there's a grassroots movement going on, of socially responsible designers who really believe that this world has got a lot smaller, and that we have the opportunity -- not the responsibility, but the opportunity -- to really get involved in making change.
Deci în ultimii șapte ani, toate acestea nu au însemnat pur și simplu non-profit. Ceea ce am înțeles este că are loc o acțiune la nivel local a unor proiectanți social responsabili care cred cu-adevărat că lumea a devenit mai mică, și că avem oportunitatea -- nu responsabilitatea, ci oportunitatea -- să ne implicăm de-adevăratelea și să facem o schimbare.
(Laughter)
(Râsete)
(Laughter)
I'm adding that to my time.
Voi adăuga asta la timpul alocat.
(Laughter)
Deci ceea ce dumneavoastră nu știți este faptul că
So what you don't know is, we've got these thousands of designers working around the world, connected basically by a website, and we have a staff of three. The fact that nobody told us we couldn't do it, we did it. And so there's something to be said about naïveté. So seven years later, we've developed so that we've got advocacy, instigation and implementation. We advocate for good design, not only through student workshops and lectures and public forums, op-eds; we have a book on humanitarian work; but also disaster mitigation and dealing with public policy. We can talk about FEMA, but that's another talk. Instigation, developing ideas with communities and NGOs, doing open-source design competitions. Referring, matchmaking with communities. And then implementing -- actually going out there and doing the work, because when you invent, it's never a reality until it's built. So it's really important that if we're designing and trying to create change, we build that change.
noi avem aceste câteva mii de designeri / arhitecți care lucrează în întreaga lume, conectați de fapt printr-un site web, și avem un personal format din trei oameni. Prin faptul că am făcut ceva, și că nimeni nu ne-a spus că nu putem să o facem, am făcut-o. Așa că ar fi ceva de spus aici despre naivitate. Șapte ani mai târziu, ne-am dezvoltat astfel încât avem susținere, instigare și implementare. Susținem design-ul de calitate, nu doar prin workshop-uri pentru studenți și conferințe și forumuri publice, comentarii și articole, avem o carte despre activitatea umanitară, dar și activități dedicate atenuării dezastrelor și relații cu politicile publice. Putem discuta și despre FEMA (Agenția Federală de Management al Urgențelor), dar asta e o altă prezentare. Instigare, dezvoltarea ideilor împreună cu comunitățile și ONG-uri care se ocupă cu concursurile de design open-source. Referințele, găsirea partenerilor potriviți diverselor comunități, iar apoi implementarea -- adică să mergi acolo și să faci treaba, pentru că atunci când inventezi ceva, nu devine realitate până nu se construiește de-adevăratelea. Deci este foarte important, dacă proiectăm ceva și încercăm să aducem o schimbare, să construim acea schimbare.
So here's a select number of projects. Kosovo. This is Kosovo in '99. We did an open design competition, like I said. It led to a whole variety of ideas. And this wasn't about emergency shelter, but transitional shelter that would last five to 10 years, that would be placed next to the land the resident lived in, and that they would rebuild their own home. This wasn't imposing an architecture on a community; this was giving them the tools and the space to allow them to rebuild and regrow the way they want to. We had from the sublime to the ridiculous, but they worked. This is an inflatable hemp house. It was built; it works.
Vă prezint o selecție dintre proiecte. Kosovo. Acesta este Kosovo în '99. Am inițiat un concurs de "open design", așa cum spuneam. Aceasta a dus la o întreagă varietate de idei, iar aici nu era vorba despre adăposturi de urgență, ci de adăposturi de tranziție care ar rezista între cinci și 10 ani, care ar fi amplasate alături de terenul pe care rezidentul trăise înainte, și care și-ar reconstrui locuința proprie. Acestea nu erau menite să își impună arhitectura asupra unei comunități, ci le dădea uneltele și și spațiul care să le permită să reconstruiască și să crească din nou așa cum își doresc aceștia. Am avut proiecte de la sublim până la ridicul, dar au funcționat. Aceasta este o casă gonflabilă din cânepă. S-a construit; funcționează.
This is a shipping container. Built and works. And a whole variety of ideas that not only dealt with architectural building, but also the issues of governance, and the idea of creating communities through complex networks.
Acesta este un container pentru transport. S-a construit și funcționează. Și o întreagă varietate de idei, care nu numai că se ocupau cu construcția arhitecturală, ci și cu problemele de guvernare și cu idea de a crea comunități prin rețele complexe.
So we've engaged not just designers, but also a whole variety of technology-based professionals. Using rubble from destroyed homes to create new homes. Using straw bale construction, creating heat walls. And then something remarkable happened in '99.
Astfel am angrenat nu numai designeri / arhitecți, ci și o întreagă varietate de profesioniști din domeniul tehnologiei. Folosind moloz din casele distruse pentru a crea noi locuințe. Folosind cărămizi din paie, construind pereți încălziți. Și atunci s-a întâmplat ceva remarcabil în '99.
We went to Africa originally to look at the housing issue. Within three days, we realized the problem was not housing; it was the growing pandemic of HIV/AIDS. And it wasn't doctors telling us this; it was actual villagers that we were staying with. And so we came up with the bright idea that instead of getting people to walk 10, 15 kilometers to see doctors, you get the doctors to the people. And we started engaging the medical community, and you know, we thought we were real bright sparks -- "We've come up with this great idea: mobile health clinics, widely distributed throughout sub-Saharan Africa." And the medical community there said, "We've said this for the last decade. We know this. We just don't know how to show this." So in a way, we had taken pre-existing needs and shown solutions. And so again, we had a whole variety of ideas that came in.
Am plecat în Africa, inițial pentru a arunca o privire asupra temei locuințelor. După trei zile, am realizat că problema nu era locuirea; era pandemia HIV / SIDA aflată în creștere. Și nu doctorii ne-au spus acest lucru; ci sătenii la care noi locuiam. Așa încât noi am venit cu ideea strălucită ca în loc să îi facem pe oameni să meargă pe jos câte 10,15 kilometri pentru a vedea un doctor, să aducem doctorii la oameni. Și am început să implicăm comunitatea medicală. Și am crezut, știți, noi am crezut că suntem chiar deștepți, știți, scânteietori -- am venit cu ideea asta minunată, clinici medicale mobile care pot -- larg distribuite prin întreaga Africă sub-Sahariană. Și comunitatea, comunitatea medicală de acolo a zis: "Noi tot spunem asta deja de zece ani. Noi știm asta. Noi pur și simplu nu știm cum să le arătăm asta." Deci într-un fel, noi am luat o nevoie pre-existentă și am prezentat soluții. Astfel din nou, am primit o întreagă varietate de idei.
This one I personally love, because the idea is that architecture is not just about solutions, but about raising awareness. This is a kenaf clinic. You get seed and you grow it in a plot of land, and it grows 14 feet in a month. And on the fourth week, the doctors come and they mow out an area, put a tensile structure on the top, and when the doctors have finished treating and seeing patients and villagers, you cut down the clinic and you eat it. It's an eat-your-own-clinic.
Aceasta este una la care eu țin foarte mult, pentru că idea că arhitectura nu se referă numai la soluții, ci și la conștientizare. Aceast este o clinică (din planta) kenaf. Primești semințele și le crești pe o parcelă de teren, și la un moment dat -- și crește circa 4.25 metri pe lună. Și în cea de-a patra săptămână, doctorii vin și seceră o anumită zonă, întind o structură elastică deasupra și când doctorii au terminat cu tratamentele și analizele pacienților și sătenilor, poți să seceri întreaga clinică și să o mănanci. Pe sistemul "Fiecare își mănâncă clinica" (Râsete)
So it's dealing with the fact that if you have AIDS, you also need to have nutrition rates, and the idea of nutrition is as important as getting antiretrovirals out there. So you know, this is a serious solution. This one I love. The idea is it's not just a clinic, it's a community center. This looked at setting up trade routes and economic engines within the community, so it can be a self-sustaining project.
Deci se preocupă de faptul că dacă ai SIDA, trebuie să ai și norme de nutriție, și ideea că ideea de nutriție este la fel de importantă precum ducerea anti-retroviralelor până acolo. Știți, aceasta este o soluție serioasă. Aceasta o iubesc. Ideea e nu doar o clinică -- este un centru comunitar. Aceasta s-a preocupat de tema stabilirii unor trasee de comerț și a unor motoare economice în interiorul comunității, astfel încât să devină un proiect care se auto-susține. Fiecare dintre aceste proiecte este sustenabil.
Every one of these projects is sustainable. That's not because I'm a tree-hugging green person. It's because when you live on four dollars a day, you're living on survival and you have to be sustainable. You have to know where your energy is coming from, you have to know where your resource is coming from, and you have to keep the maintenance down. So this is about getting an economic engine, and then at night, it turns into a movie theater. So it's not an AIDS clinic. It's a community center. So you can see ideas. And these ideas developed into prototypes, and they were eventually built. And currently, as of this year, there are clinics rolling out in Nigeria and Kenya.
Și aceasta nu pentru că sunt o persoană "verde" care îmbrățișează copaci. Este pentru că atunci când trăiești din patru dolari pe zi, trăiești pentru a supraviețui și trebuie sa fii sustenabil. Trebuie să știi de unde îți vine energia. Trebuie să știi de unde îți vin resursele. Și trebuie să menții întreținerea cât mai scăzută. Deci este vorba despre un motor economic, care noaptea se transformă într-un cinematograf. Deci nu este o clinică SIDA. Este un centru comunitar. Puteți vedea diferite idei. Și aceste idei s-au transformat în prototipuri, și la final au fost construite. Și începând cu anul acesta, sunt clinici care au ajuns în Nigeria și Kenya.
From that, we also developed Siyathemba. The community came to us and said, "The problem is that the girls don't have education." And we're working in an area where young women between the ages of 16 and 24 have a 50 percent HIV/AIDS rate. And that's not because they're promiscuous, it's because there's no knowledge.
De la acest punct am început să dezvoltăm și Siyathemba, care a fost un proiect -- comunitatea a venit la noi și a spus, problema este că fetele nu au educație. Și lucrăm într-o regiune în care femei tinere cu vârste cuprinse între 16 și 24 au o rată de 50% HIV/SIDA. Și asta nu pentru că trăiesc în promiscuitate, ci pentru că nu au cunoștințele necesare.
And so we decided to look at the idea of sports, and create a youth sports center that doubled as an HIV/AIDS outreach center, and the coaches of the girls' team were also trained doctors. So that there would be a very slow way of developing confidence in health care. And we picked nine finalists, and then those nine finalists were distributed throughout the entire region, and then the community picked their design. They said, this is our design, because it's not only about engaging a community; it's about empowering a community, and about getting them to be a part of the rebuilding process.
Și am decis să studiem ideea de sport și să creăm un centru sportiv pentru tineri care s-a dublat într-un centru de conștientizare HIV/SIDA, și antrenorii echipei fetelor erau medici. Astfel încât să se transforme într-o metodă foarte lentă de a dezvolta cât de cât încrederea în îngrijirea sănătăţii. Și am ales nouă finaliști, și apoi aceste nouă proiecte finaliste au fost distribuite în înteraga regiune, și comunitățile și-au ales proiectul preferat. Ei au spus, acesta este proiectul nostru, pentru că nu este vorba numai despre a angaja o comunitate, este vorba despre a dărui putere unei comunități și despre a-i convinge să devină o parte din procesul de reconstrucție.
So, the winning design is here. And then, of course, we actually go and work with the community and the clients.
Astfel avem proiectul câștigător, și apoi, bineînțeles, chiar mergem și lucrăm împreună cu comunitatea și cu clienții. Acesta este proiectantul. El se află acolo la lucru
So this is the designer. He's out there working with the first ever women's soccer team in KwaZulu-Natal, Siyathemba. And they can tell it better.
împreună cu prima echipă de fotbal feminin din Kwa-Zulu Natal, Siyathemba, și ele vă vor povesti mai bine.
(A cappella singing in a South African language)
Video: Well, my name is Cee Cee Mkhonza. I work at the Africa Centre, I'm an IT user consultant. I'm also the national football player for South Africa, Banyana Banyana. And I also play in the Vodacom League, for the team called Tembisa, which has now changed to Siyathemba. This is our home ground.
Video: Ei bine, numele meu este Sisi, pentru că lucrez în centrul African. Sunt consultant și de asemenea sunt și jucătorul de fotbal național pentru Africa de Sud, Bafana Bafana, și joc și în Liga Vodacom pentur echipa numită Tembisa, care acum s-a transformat în Siyathemba. Acesta este terenul nostru.
Cameron Sinclair: I'm going to show that later because I'm running out of time. I can see Chris looking at me slyly.
Cameron Sinclair: Vă voi prezenta aceasta mai târziu pentru că rămân fără timp. Îl văd pe Chris care se uită la mine pe furiș.
This was a connection, just a meeting with somebody who wanted to develop Africa's first telemedicine center, in Tanzania. And we met, literally, a couple of months ago. We've already developed a design. The team is over there, working in partnership. This was a matchmaking, thanks to a couple of TEDsters -- Sun [Microsystems], Cheryl Heller and Andrew Zolli, who connected me with this amazing African woman. And we start construction in June, and it will be opened by TEDGlobal. So when you come to TEDGlobal, you can check it out.
Aceasta a fost o legătură, doar o simplă întâlnire cu cineva care dorea să dezvolte primul centru de telemedicină din Africa, în Tanzania. Și ne-am întâlnit, fără exagerare, doar acum câteva luni. Deja am dezvoltat un proiect, și echipa se află acolo, lucrând în parteneriat. Acesta a fost un parteneriat care s-a asociat mulțumită câtorva din grupul TED: [neclar] Cheryl Heller și Andrew Zolli, care mi-au făcut legătura cu această femeie africană extraordinară. Și vom începe construcția în iunie, și va fi inaugurată de TEDGlobal. Deci dacă veniți la TEDGlobal, puteți să o vedeți.
But what we're known probably most for is dealing with disasters and development, and we've been involved in a lot of issues, such as the tsunami and also things like Hurricane Katrina. This is a 370-dollar shelter that can be easily assembled. This is a community-designed community center. And what that means is we actually live and work with the community, and they're part of the design process. The kids actually get involved in mapping out where the community center should be. And then eventually, the community, through skills training, end up building the building with us.
Însă noi suntem cunoscuți mai ales datorită faptului că ne-am ocupat cu dezastrele și dezvoltarea, și că ne-am implicat în multe probleme, precum tsunami și altele precum Uraganul Katrina. Acesta este un adăpost în valoare de 370 de dolari (1150 lei în 2010) și care poate fi foarte ușor asamblat. Acesta este un proiect comunitar. Un centru comunitar proiectat de căte comunitate. Și aceasta înseamnă că noi realmente trăim și locuim împreună cu comunitatea, iar ei fac parte din procesul de proiectare. Copiii sunt efectiv implicați în cartografierea locului în care ar trebui să se afle centrul comunitar, iar în final, comunitatea, printr-un proces de instruire a abilităților lor, ajunge să construiască clădirea alături de noi.
Here is another school. This is what the UN gave these guys for six months -- 12 plastic tarps. This was in August. This was the replacement; that's supposed to last for two years. When the rain comes down, you can't hear a thing, and in the summer, it's about 140 degrees inside. So we said, if the rain's coming down, let's get fresh water. So every one of our schools has a rainwater collection system. Very low cost: three classrooms and rainwater collection is 5,000 dollars. This was raised by hot chocolate sales in Atlanta. It's built by the parents of the kids. The kids are out there on-site, building the buildings. And it opened a couple of weeks ago, and there's 600 kids that are now using the schools.
Aici vedeți o altă școală. Asta e ceea ce Națiunile Unite le-a dat acestor oameni pentru șase luni - 12 prelate din plastic. Asta era în august. Acesta era inlocuitorul și ar trebui să reziste doi ani de zile. Atunci când plouă pe ea, nu auzi nimic (din ce se vorbește - n.t.), iar vara, înăuntru sunt aproximativ 60 de grade C. Și atunci ne-am spus, dacă tot plouă, hai să facem rost de apă proaspătă. Astfel fiecare dintre școlile noastre au sisteme de colectare a apei de ploaie, la costuri foarte reduse. O clasă, trei săli de clasă și sistemul de colectare a apei costă cinci mii de dolari. Această sumă a fost adunată prin vânzare de ciocolată caldă în Atlanta. Este construită de către părinții copiilor. Copiii sunt acolo pe teren, construiesc clădirile. S-a deschis acum câteva săptămâni, și sunt 600 de copii care folosesc acum aceste școli.
(Applause)
(Aplauze)
So, disaster hits home. We see the bad stories on CNN and Fox and all that, but we don't see the good stories. Here is a community that got together, and they said "no" to waiting. They formed a partnership, a diverse partnership of players, to actually map out East Biloxi, to figure out who's getting involved. We've had over 1,500 volunteers rebuilding, rehabbing homes. Figuring out what FEMA regulations are, not waiting for them to dictate to us how you should rebuild. Working with residents, getting them out of their homes, so they don't get ill. This is what they're cleaning up on their own. Designing housing. This house is going in in a couple of weeks. This is a rehabbed home, done in four days. This is a utility room for a woman who is on a walker. She's 70 years old. This is what FEMA gave her. 600 bucks, happened two days ago. We put together, very quickly, a washroom. It's built, it's running and she just started a business today, where she's washing other people's clothes.
Acum, dezastrul a devenit relevant și pentru noi. Noi am văzut poveștile neplăcute de pe canalele CNN și Fox și toate celelalte, dar nu vedem poveștile bune. Aici este o comunitate de oameni care s-au adunat și au spus ”nu” așteptării. Aceștia au format un parteneriat, un parteneriat format din diverși jucători care să organizeze East Biloxi, care să stabilească cine se va implica. Am avut 1500 de voluntari care au reconstruit, reabilitat locuințe. Am studiat care este regulamentul FEMA (Agenția Federală de Management al Urgențelor), nu am așteptat ca aceștia să ne dicteze modul în care să le aplicăm în cazul reconstrucțiilor. Am lucrat cu rezidenți, i-am scos din căminele lor, pentru ca ei să nu se îmbolnăvească. Aici vedem ceea ce aceștia au curățat singuri. Proiectarea clădirilor de locuit. Această casă se va monta în câteva săptămâni. Aceasta este o casă reabilitată, terminată în patru zile. Aceasta este o cameră de serviciu pentru o femeie care folosește un cadru pentru mers. Ea are 70 de ani. Asta este ceea ce a primit din partea FEMA. 600 de dolari, s-a întâmplat în două zile. Am făcut foarte repede împreună o încăpere pentru o spălătorie. S-a construit, funcționează și astăzi dânsa tocmai și-a pornit afacerea, unde spală hainele altor persoane.
These are the Calhouns. They're photographers who had documented the Lower Ninth for the last 40 years. That was their home, and these are the photographs they took. And we're helping, working with them to create a new building. Projects we've done. Projects we've been a part of, support. Why don't aid agencies do this? This is the UN tent. This is the new UN tent, just introduced this year. Quick to assemble. It's got a flap -- that's the invention. It took 20 years to design this and get it implemented in the field. I was 12 years old. There's a problem here.
V-o prezint pe Shandra împreună cu familia Calhoun. Ei sunt fotografi care au documentat zona Lower Ninth timp de 40 de ani. Aceasta era casa lor, iar acestea sunt fotografiile pe care ei le-au făcut. Și noi îi ajutăm, lucrăm împreună cu ei pentru a crea o nouă locuință. Proiecte pe care le-am realizat. Proiecte din care am făcut parte, le-am susținut. De ce nu se ocupă de asta agențiile de întrajutorare? Acesta este cortul ONU (Națiunile Unite). Acesta este noul cort din partea ONU care tocmai a fost adoptat anul acesta. Se asamblează rapid. Are o clapetă. Aceasta este noutatea. A durat 20 de ani ca acesta să fie proiectat și implementat pe teren. Eu aveam 12 ani. Există o problemă aici.
Luckily, we're not alone. There are hundreds and hundreds and hundreds and hundreds and hundreds of architects and designers and inventors around the world that are getting involved in humanitarian work. More hemp houses -- it's a theme in Japan, apparently. I'm not sure what they're smoking.
Din fericire, nu suntem singuri. Sunt sute și sute și sute și sute și sute de arhitecți și designeri și inventatori în întreaga lume care se implică în munca umanitară. Alte clădiri din cânepă -- pare a fi o temă în Japonia. Eu nu sunt sigur ce fumează ei.
(Laughter)
This is a Grip Clip, designed by somebody who said, "All you need is some way to attach membrane structures to physical support beams." This guy designed for NASA, is now doing housing. I'm going to whip through this quickly, because I know I've got only a couple of minutes.
Aceasta este o clemă de prindere inventată de cineva care a spus: nu aveți nevoie decât să atașați cumva structurile din membrane pe grinzile de susținere. Tipul ăsta, a lucrat ca proiectant pentru NASA -- acum face locuințe. Voi frunzări mai repede printre acestea, pentru că știu că nu mai am decât câteva minute.
So this is all done in the last two years. I showed you something that took 20 years to do. And this is just a selection of things that were built in the last couple of years. From Brazil to India, Mexico, Alabama, China, Israel, Palestine, Vietnam.
Deci toate acestea s-au făcut în ultimii doi ani. V-am arătat ceva care a necesitat 20 de ani să se poată face. Și aceasta este doar o selecție a acelor lucruri care s-au întâmplat în -- care au fost construite în ultimii câțiva ani. Din Brazilia până în India, Mexic, Alabama, China, Israel, Palestina, Vietnam.
The average age of a designer who gets involved in this project is 32 -- that's how old I am. So it's a young -- I just have to stop here, because Arup is in the room, and this is the best-designed toilet in the world. If you're ever, ever in India, go use this toilet.
Vârsta medie a unui designer/arhitect care se implică în acest proiect este 32 -- asta e vârsta mea. Deci este un tânăr -- Trebuie să mă opresc aici puțin, pentru că Arup se află în încăpere și aceasta este cea mai bine proiectată toaletă de pe întregul mapamond. Daca ajungeți vreodată în India, mergeți și folosiți această toaletă.
(Laughter)
(Râsete)
Chris Luebkeman will tell you why. I'm sure that's how he wanted to spend the party. But the future is not going to be the sky-scraping cities of New York, but this. And when you look at this, you see crisis. What I see is many, many inventors. One billion people live in abject poverty. We hear about them all the time. Four billion live in growing but fragile economies. One in seven live in unplanned settlements. If we do nothing about the housing crisis that's about to happen, in 20 years, one in three people will live in an unplanned settlement or a refugee camp. Look left, look right: one of you will be there. How do we improve the living standards of five billion people? With 10 million solutions.
Chris Luebkeman vă va spune de ce. Sunt convins că așa a vrut să își petreacă evenimentul, dar -- dar viitorul nu va fi reprezentat de orașele zgârie-nori ale New York-ului, ci de aceasta. Și când vă uitați la asta, vedeți criza. Ceea ce văd eu sunt mulți, mulți inventatori. Un miliard de oameni trăiesc în sărăcie extremă. Auzim despre aceștia tot timpul. Patru miliarde trăiesc în economii în creștere, dar fragile. Unul din șapte trăiește în așezări neproiectate. Dacă nu facem nimic legat de această criză a locuirii care e pe cale să se întâmple, în 20 de ani, una din trei persoane va locui într-o așezare neproiectată sau într-o tabără de refugiați. Uitați-vă în stânga, uitați-vă în dreapta: unul dintre voi va ajunge acolo. Cum putem să îmbunătățim standardele de trai pentru cinci miliarde de oameni? Cu 10 milioane de soluții.
So I wish to develop a community that actively embraces innovative and sustainable design to improve the living conditions for everyone.
Deci dorința mea este să dezvolt o comunitate care îmbrățișează activ proiectarea inovativă și sustenabilă pentru a îmbunătăți condițiile de trai pentru toată lumea.
Chris Anderson: Wait a sec -- that's your wish?
Chris Anderson: Stai o secundă. Stai o secundă. Aceasta este dorința ta?
CS: That's my wish.
CS: Aceasta este dorința mea.
CA: Aceasta este dorința lui!
CA: That's his wish!
(Aplauze)
(Applause)
CS: We started Architecture for Humanity with 700 dollars and a website. So Chris somehow decided to give me 100,000. So why not this many people? Open-source architecture is the way to go. You have a diverse community of participants -- and we're not just talking about inventors and designers, but we're talking about the funding model. My role is not as a designer; it's as a conduit between the design world and the humanitarian world. And what we need is something that replicates me globally, because I haven't slept in seven years.
Noi am pornit Architecture for Humanity (Arhitectură pentru Umanitate) cu 700 de dolari și un site web. Deci Chris a decis să îmi dea 100 000 de dolari. Deci de ce nu atât de mulți oameni? Arhitectura open-source este calea. Ai o comunitate diversă de participanți -- și nu vorbim aici doar de inventatori și designeri, ci vorbim de modelul de finanțare. Rolul meu nu este de designer; este acela de a conecta lumea designului și lumea umanitară. Și ceea ce este necesar aici este ceva care să mă copieze la nivel global, pentru că nu am mai dormit de șapte ani.
(Laughter)
(Râsete)
Secondly, what will this thing be? Designers want to respond to issues of humanitarian crisis, but they don't want some company in the West taking their idea and basically profiting from it. So Creative Commons has developed the Developing Nations license. And what that means is that a designer can -- The Siyathemba project I showed was the first ever building to have a Creative Commons license on it. As soon as that is built, anyone in Africa or any developing nation can take the construction documents and replicate it for free.
În al doilea rând, ce va fi acest lucru? Proiectanții vor să răspundă problemelor crizei umanitare, dar nu vor ca o companie undeva în vest să le preia ideea și să facă profit de pe urma lor. Deci Creative Commons a dezvoltat licența națiunilor în dezvoltare. Și asta înseamnă că un designer/arhitect poate să -- proiectul Siyatemba pe care l-am prezentat a fost prima clădire care s-a construit vreodată cu licență Creative Commons. Imediat ce s-a terminat construcția, oricine în Africa sau în orice altă țară aflată în dezvoltare poate să ia documentele proiectului de construcție și să facă o copie, pe gratis.
(Applause)
(Aplauze)
So why not allow designers the opportunity to do this, but still protect their rights here? We want to have a community where you can upload ideas, and those ideas can be tested in an earthquake, in flood, in all sorts of austere environments. The reason that's important is I don't want to wait for the next Katrina to find out if my house works. That's too late, we need to do it now. So doing that globally -- and I want this whole thing to work multi-lingually. When you look at the face of an architect, most people think a gray-haired white guy. I don't see that; I see the face of the world. So I want everyone from all over the planet to be able to be a part of this design and development. The idea of needs-based competitions -- XPRIZE for the other 98 percent, if you want to call it that.
Deci de ce să nu le dăm designerilor/arhitecților posibilitatea să facă asta, și în același timp să le apărăm drepturile? Noi dorim să avem o comunitate unde îți poți încărca on-line ideile, iar aceste idei pot fi testate în cutremure, în inundații, în tot soiul de medii austere. Motivul pentru care este important acest lucru este că eu nu vreau să aștept până la următorul Katrina ca să aflu dacă casa mea funcționează. Este prea târziu. Trebuie să o facem acum. Deci să o facem global. Și vreau să facem acest lucru în cât mai multe limbi. Atunci când privesc fața unui arhitect, majoritatea oamenilor se gândesc un tip alb, grizonat. Eu nu asta văd. Eu văd fața lumii. Și doresc ca toată lumea de pe întreaga planetă, să poată să facă parte din acest proiect și această dezvoltare. Ideea de concursuri bazate pe nevoi -- Premiul X pentru ceilalți 98 la sută, dacă vreți să îi spunem așa.
We also want to look at ways of matchmaking and putting funding partners together, and the idea of integrating manufacturers -- fab labs in every country. When I hear about the $100 laptop and it's going to educate every child -- educate every designer in the world. Put one in every favela, every slum settlement. Because you know what? Innovation will happen. And I need to know that. It's called the leap-back. We talk about leapfrog technologies.
De asemenea ne dorim să ne uităm la diverse metode de a cupla parteneri finanțatori. Iar ideea de a integra producători -- laboratoare de fabricație în fiecare țară. Atunci când aud de laptopul de 100 de dolari și care va educa fiecare copil, educați fiecare designer din lume! Puneți unul în fiecare favelă, în fiecare așezare de mahala, pentru că, știți ceva, inovația va avea loc. Și vreau să știu acest lucru. I se spune salt înapoi. Se vorbește despre tehnologii în ”săritură de broască”. Eu corespondez cu site-ul Worldchanging
I write with Worldchanging, and the one thing we've been talking about is, I learn more on the ground than I've ever learned here. So let's take those ideas, adapt them, and we can use them. These ideas are supposed to be adaptable; they should have the potential for evolution; they should be developed by every nation in the world and useful for every nation in the world. What will it take?
și chestia despre care noi am tot discutat este că eu învâț mult mai multe pe teren decât am reușit să învăț aici. Deci haideți să luăm aceste idei, să le adaptăm și le vom putea utiliza. Aceste idei se presupun a fi adaptabile, li se permite să fie așa -- ele trebuie să aibă potențial pentru evoluție, ele trebuie să fie dezvoltate de către fiecare națiune din lume și utile fiecărei națiuni din lume. De ce este nevoie?
There should be a sheet. I don't have time to read this, because I'm going to be yanked off.
Ar trebui să existe o fișă. Nu am timp să citesc asta, pentru că voi fi smuls de aici.
CA: Let's just leave it up for a sec.
CA: Las-o afişată pentru o secundă.
CS: Well, what will it take? You guys are smart. So it's going to take a lot of computing power, because I want the idea that any laptop anywhere in the world can plug into the system and be able to not only participate in developing these designs, but utilize the designs. Also, a process of reviewing the designs. I want every Arup engineer in the world to check and make sure that we're doing stuff that's standing, because those guys are the best in the world. Plug. And so, you know, I want these --
CS: Deci, de ce va fi nevoie? Voi sunteți isteți. Deci va fi nevoie de foarte mult efort informatic, pentru că vreau ca asta să -- eu vreau ca orice laptop de oriunde din lume să se poată conecta la sistem și să poată nu numai să participe la dezvoltarea acestor proiecte, ci și să utilizeze aceste proiecte. De asemenea, un procedeu de examinare a proiectelor. Vreau ca fiecare inginer Arup din lume să examineze și să verifice ca ceea ce facem stă în picioare, pentru că tipii ăștia sunt cei mai buni din lume. Deci vedeți, acestea sunt lucrurile pe care le doresc -- și ar trebui doar să menționez,
I just should note: I have two laptops and one of them is there, and that has 3000 designs on it. If I drop that laptop ... What happens? So it's important to have these proven ideas put up there, easy to use, easy to get ahold of. My mom once said, "There's nothing worse than being all mouth and no trousers."
că am două laptopuri și unul din ele acolo, se află acolo și acesta are 3000 de proiecte pe el. Dacă îmi scapă pe jos, ce se întâmplă? Deci este important ca aceste idei deja încercate să fie puse aici sus, să fie ușor de folosit, ușor de ajuns la ele. Mama mea a spus odată că nu-i nimic mai rău decât să fie numai gura de tine
(Laughter)
(Râsete)
I'm fed up of talking about making change. You only make it by doing it. We've changed FEMA guidelines; we've changed public policy; we've changed international response -- based on building things. So for me, it's important that we create a real conduit for innovation, and that it's free innovation. Think of free culture -- this is free innovation. Somebody said this a couple of years back. I will give points for those who know it. But I think the man was maybe 25 years too early.
M-am săturat să tot vorbesc despre schimbare. Nu o faci decât facând-o. Am schimbat regulile și orientările FEMA. Am schimbat politicile publice. Am schimbat reacțiile internaționale -- totul bazat pe ceea ce am cosntruit. Deci pentru mine, este important să creăm un mediu pentru inovație, și ca această inovație să fie gratuită. Gândiți-vă la cultura gratuită -- aceasta este inovația gratuită. Cineva a spus asta cu câțiva ani în urmă. Voi da puncte celor care știu deja, cred că omul acesta a spus-o poate cu 25 de ani prea devreme, deci haideți să o facem.
So let's do it.
Vă mulțumesc.
Thank you.
(Applause)
(aplauze)