I want to tell you a love story. But it doesn't have a happy ending. Once upon a time, I was a stubborn five-year-old who decided to become a marine biologist.
Vreau să vă relatez o poveste de dragoste. Dar nu are un final fericit. A fost odată o fetiță încăpățânată în vârstă de cinci ani, care s-a decis să devină biolog marin.
Thirty-four years, 400 scuba dives and one PhD later, I'm still completely enamored with the ocean. I spent a decade working with fishing communities in the Caribbean, counting fish, interviewing fishermen, redesigning fishing gear and developing policy. I've been helping to figure out what sustainable management can look like for places where food security, jobs and cultures all depend on the sea.
După treizeci și șase de ani, 400 de scufundări și un doctorat, încă mai sunt complet înamorată de ocean. Am petrecut un deceniu muncind cu comunitățile de pescari din Caraibe, studiind pești, intervievând pescari, reproiectând unelte de pescuit, și elaborând strategii. Am contribuit la găsirea soluțiilor cu privire la managementul sustenabil pentru locuri unde securitatea alimentară, locurile de muncă și culturile, toate depind de ocean.
In the midst of all this, I fell in love. With a fish. There are over 500 fish species that live on Caribbean reefs, but the ones I just can't get out of my head are parrotfish. Parrotfish live on coral reefs all over the world, there are 100 species, they can grow well over a meter long and weigh over 20 kilograms, but that's the boring stuff. I want to tell you five incredible things about these fish.
Prinsă între toate aceste chestii, m-am îndrăgostit. De un pește. Sunt peste 500 de specii de pești care trăiesc în recifurile din Caraibe, însă aceia pe care pur și simplu nu mi-i pot scoate din minte sunt peștii-papagal. Peștii-papagal trăiesc în recifurile de corali din lume, sunt 100 de specii, pot crește mult peste un metru lungime, și pot cântări mai mult de 20 kg, dar astea sunt caracteristicile plictisitoare. Vreau să vă enumăr cinci lucruri incredibile despre acești pești.
First, they have a mouth like a parrot's beak, which is strong enough to bite coral, although mostly they're after algae. They are the lawn mowers of the reef. This is key, because many reefs are overgrown with algae due to nutrient pollution from sewage and fertilizer that runs off of land. And there just aren't enough herbivores like parrotfish left out on the reefs to mow it all down.
Mai întâi: au o gură ca și ciocul unui papagal, destul de puternică să muște un coral, deși în general aceștia consumă alge. Sunt „cositoarele de gazon” din recif. E o idee cheie, deoarece multe recifuri sunt încărcate cu alge datorită poluării cu nutrienți din apele uzate și îngrășămintele care se scurg de pe uscat. Și nu sunt destui erbivori precum peștii-papagal care au rămas în recifuri să le cosească în întregime.
OK, second amazing thing. After all that eating, they poop fine white sand. A single parrotfish can produce over 380 kilograms of this pulverized coral each year. Sometimes, when scuba diving, I would look up from my clipboard and just see contrails of parrotfish poop raining down. So next time you're lounging on a tropical white-sand beach, maybe thank of parrotfish.
OK, iar acum al doilea lucru uimitor. După ce au mâncat, ei elimină resturile sub formă de nisip fin alb. Un singur pește-papagal poate produce mai mult de 380 kg de coral pulverizat în fiecare an. Uneori, când mă scufund, mă uit în sus și văd întocmai cum plouă cu resturi eliminate de peștii-papagal. Data viitoare când o să vă relaxați pe o plajă tropicală cu nisip alb, puteți să-i mulțumiți unui pește-papagal.
(Laughter)
(Râsete)
Third, they have so much style. Mottled and striped, teal, magenta, yellow, orange, polka-dotted, parrotfish are a big part of what makes coral reefs so colorful. Plus, in true diva style, they have multiple wardrobe changes throughout their life. A juvenile outfit, an intermediate getup, and a terminal look.
În al treilea rând: au atât de mult stil. Pestriți și dungați, albaștri-verzui, magenta, galbeni, portocalii, cu buline polka, peștii-papagal contribuie în mare măsură la coloratura recifurilor de corali. Plus de asta, ca niște adevărate dive, își schimbă garderoba de nenumărate ori. O ținută tinerească, una pentru „vârsta mijlocie” și un stil „de apogeu”.
Fourth, with this last wardrobe change comes a sex change from female to male, termed sequential hermaphroditism. These large males then gather harems of females to spawn. Heterosexual monogamy is certainly not nature's status quo. And parrotfish exemplify some of the beauty of diverse reproductive strategies.
După schimbarea de garderobă, urmează cea de sex, de la feminin la masculin, denumită hermafroditism secvențial. Acești masculi mari adună apoi haremuri de femele pentru a se reproduce. Monogamia heterosexuală nu este, cu siguranță, status quo-ul naturii. Peștii-papagal exemplifică frumusețea diverselor strategii de reproducere.
Fifth, and the most incredible, sometimes when parrotfish cozy up into a nook in the reef at night, they secrete a mucus bubble from a gland in their head that envelops their entire body. This masks their scent from predators and protects them from parasites, so they can sleep soundly. I mean, how cool is this?
În al cincilea rând și cel mai incredibil, când peștii-papagal se culcă confortabil într-un locșor din recif în timpul nopții, aceștia secretă un balon de mucus dintr-o glandă din capul lor care le învăluie întregul corp. Acest lucru le ascunde mirosul în fața prădătorilor și îi protejează de paraziți așa că ei pot dormi buștean. Ce tare e asta!
(Laughter)
(Râsete)
So this is a confession of my love for parrotfish in all their flamboyant, algae-eating, sand-pooping, sex-changing glory.
Aceasta este declarația mea de dragoste pentru peștii-papagal în toată splendoarea lor, mâncători de alge, căcăcioși de nisip, și care-și schimbă sexul.
(Laughter)
(Râsete)
But with this love comes heartache. Now that groupers and snappers are woefully overfished, fishermen are targeting parrotfish. Spearfishing took out the large species, midnight blue and rainbow parrotfish are now exceedingly rare, and nets and traps are scooping up the smaller species. As both a marine biologist and a single person, I can tell you, there aren't that many fish in the sea.
Dar această iubire îmi frânge inima. Fiindcă peștii-meru și bibanii de mare sunt pescuiți în mod excesiv, pescarii au luat în vizor peștii-papagal. Vânătoarea subacvatică nu mai țintește speciile mari, peștii-papagal albaștri și cei curcubeu au scăzut drastic ca număr, plasele și capcanele agață speciile mai mici. Atât în calitate de biolog marin cât și ca persoană, pot să vă spun că nu mai există atâția pești în ocean.
(Laughter)
(Râsete)
And then, there's my love for their home, the coral reef, which was once as vibrant as Caribbean cultures, as colorful as the architecture, and as bustling as carnival. Because of climate change, on top of overfishing and pollution, coral reefs may be gone within 30 years. An entire ecosystem erased. This is devastating, because hundreds of millions of people around the world depend on reefs for their nutrition and income. Let that sink in.
Apoi, mai e dragostea mea pentru casa lor, reciful de corali, care a fost cândva la fel de vibrant precum cultura caraibiană, la fel de multicolor precum arhitectura, la fel de zgomotos precum un carnaval. Din cauza modificărilor climatice, pe lângă pescuitul în exces și poluare, recifurile de corali ar putea să dispară în decurs de 30 de ani. Un întreg ecosistem radiat. Este devastator, pentru că sute de milioane de oameni din întreaga lume, depind de recifuri pentru alimentație și venituri. Să-mi termin ideea.
A little bit of good news is that places like Belize, Barbuda and Bonaire are protecting these VIPs -- Very Important Parrotfish. Also, more and more places are establishing protected areas that protect the entire ecosystem. These are critical efforts, but it's not enough. As I stand here today, only 2.2 percent of the ocean is protected. Meanwhile, 90 percent of the large fish, and 80 percent of the coral on Caribbean reefs, is already gone. We're in the midst of the sixth mass extinction. And we, humans, are causing it. We also have the solutions. Reverse climate change and overfishing, protect half the ocean and stop pollution running from land. But these are massive undertakings requiring systemic changes, and we're really taking our sweet time getting around to it.
Sunt și puține vești bune, și anume că locuri precum Belize, Barbuda și Bonaire protejează acești VIP - Very Important Parrotfish. De asemenea, din ce în ce mai multe locuri stabilesc arii protejate care protejează întregul ecosistem. Acestea sunt eforturi binevenite, dar nu suficiente. În timp ce eu discut aici, doar 2,2 procente din ocean sunt protejate. Între timp, 90% din peștii mari și 80% din coralii din recifurile caraibiene deja au dispărut. Suntem în mijlocul celei de a șasea extincții în masă. Iar noi, oamenii, suntem cei care cauzăm asta. Dar avem și soluțiile. Trebuie să anulăm schimbările climatice și pescuitul excesiv, să protejăm oceanul, și să oprim poluarea ce se scurge de pe uscat. Acestea sunt angajamente mari, care necesită schimbări sistematice, și noi chiar ne investim timpul prețios să realizăm asta.
Each of us can contribute, though. With our votes, our voices, our food choices, our skills and our dollars. We must overhaul both corporate practices and government policies. We must transform culture. Building community around solutions is the most important thing.
Cu toții putem contribui. Cu voturile noastre, vocile noastre, opțiunile alimentare, abilitățile noastre și cu banii noștri. Trebuie să revizuim și practicile corporative și politicile guvernamentale. Trebuie să transformăm cultura. Să construim comunități care să vină cu soluții este cel mai important lucru.
I am never going to give up working to protect and restore this magnificent planet. Every bit of habitat we preserve, every tenth of a degree of warming we prevent, really does matter. Thankfully, I'm not motivated by hope, but rather a desire to be useful. Because I don't know how to give an honest talk about my beloved parrotfish and coral reefs that has a happy ending.
Nu intenționez să renunț vreodată la munca mea pentru protejarea acestei planete magnifice. Fiecare habitat pe care-l conservăm, fiecare zecime de grad de încălzire pe care o prevenim, contează cu adevărat. Din fericire nu sunt motivată de speranță, ci mai degrabă de dorința de a ajuta. Pentru că nu știu cum să țin un discurs onest despre scumpul meu pește-papagal și recifurile de corali care să aibă un final fericit.
Thank you.
Vă mulțumesc!
(Applause)
(Aplauze)